Echinocţiul are loc de două ori pe an. Primul este când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească sudică în cea nordică, la 21 martie, reprezentând echinocţiul de primăvară în emisfera nordică şi echinocţiul de toamnă în cea sudică.
Al doilea echinocţiu al anului este când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească nordică în cea sudică, la 23 septembrie, reprezentând echinocţiul de primăvară în emisfera sudică şi echinocţiul de toamnă în emisfera nordică.
Începând de la această dată, durata zilelor va continua să scadă, iar cea a nopţilor să crească, până la data de 21 decembrie, când va avea loc momentul solstiţiului de iarnă.
“Punctul echinocţiului de toamnă, numit şi “punct autumnal”, se află pe sfera cerească la intersecţia eclipticii (ce reprezintă proiecţia pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cereşti în cea sudică.
Aflându-se deci la această data în dreptul ecuatorului ceresc, Soarele va răsări şi va apune chiar în punctele cardinale est şi vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopţilor.
Singurele excepţii le întâlnim în regiunile polare, în zona polului nord incepând lunga noapte polară, iar în cea a polului sud Soarele ivindu-se deasupra orizontului, timp de 6 luni, până la momentul echinocţiului de primavară”, potrivit specialiştilor.
Din punct de vedere astral, pe 23 septembrie, în ziua echinocţiului de toamnă 2018, Soarele păraseşte zodia Fecioarei şi intră în Balanţă.
Debutul toamnei astronomice marchează, în acest an, şi o răcire accentuată a vremii, potrivit meteorologilor.
