Liderul UDMR, Kelemen Hunor, acuză CSM și-a depășit atribuțiile constituționale exprimând un punct de vedere politic pe un proiect de lege apărut în presă, referitor la autonomia Ținutului Secuiesc. Hunor și-a exprimat îngrijorarea față de poziția UDMR: ”CSM, în calitatea sa de garant al independenței justiției, și-a depășit atribuțiile constituționale, exprimându-și un punct de vedere politic, într-un subiect politic, cu privire la un proiect de lege apărut în presă. CSM nu are voie să se comporte ca un actor politic”, consideră președintele UDMR, Kelemen Hunor. În opinia UDMR, ”poziția CSM încalcă grav libertatea presei și libertatea de exprimare, principiile fundamentale ale statului de drept și principiile separării puterii”.
UDMR solicită public prezentarea de către CSM a unui raport (pe anul 2013 și pe cel în curs) în privința aplicării efective a prevederilor constituționale în domeniul utilizării limbii materne în justiție: numărul cazurilor în care s-a utilizat limba maternă – maghiară – (în cazurile civile, administrative și penale), strategia CSM în privința asigurării utilizării limbii materne în justiție, resursele umane și materiale alocate de CSM în acest sens și demersurile realizate de CSM pentru promovarea în rândul comunității minoritare etnice a utilizării limbii materne în justiție.
UDMR propune printr-un proiect de lege autonomia Ținutului Secuiesc, recunoașterea limbii maghiare ca limbă oficială sau înființarea unor instituții proprii. Proiectul nu are șanse de aprobare, dar poate reseta relațiile româno-maghiare.
Ținutul Secuiesc se va constitui ca o regiune autonomă cuprinzând unități administrative din județele Covasna, Harghita și Mureș, potrivit proiectului. Regiunea va avea propriul steag și propria stemă iar limba maghiară va fi limbă oficială, alături de cea română. Conducerea va fi asigurată de un președinte, de un Consiliu Regional format din 77 de membri, cu rol de legiferare și de un executiv regional. Practic, vorbim de structuri de putere locale, care acoperă atât partea executivă, cât și cea legislativă.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) susține, despre proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc vehiculat în presă, că lansarea în spaţiul public a unor teme ce depăşesc cadrul constituţional în ceea ce priveşte justiţia reprezintă "o agresiune la principiile statului de drept".
Punctul de vedere al CSM a fost făcut public "având în vedere vehicularea şi dezbaterea în mass-media a unui proiect privind Statutul Special al Ţinutului Secuiesc din România".
În acelaşi comunicat, CSM ţine să reamintească, indiferent de iniţiatorii, autorii sau stadiul asumării proiectului de o entitate, grupare sau persoană, mai multe prevederi ale Constituţiei.
Astfel, Consiliul redă articolul 152 al legii fundamentale, potrivit căruia "dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii".
CSM reaminteşte şi mai multe prevederi constituţionale privind înfăptuirea justiţiei în România, printre care şi cele legate de statutul judecătorilor şi cel al procurorilor şi de instanţele judecătoreşti.
În acest context, sunt citate prevederi conform cărora "este interzisă înfiinţarea de instanţe extraordinare; prin lege organică pot fi înfiinţate instanţe specializate în anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii".
