După ideea Coaliţiei pentru un Parlament Curat iniţia-te în 2004, nouă organizaţii nonguvernamentale (Expert Forum, Asociaţia Pro Democraţia, Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, Grupul pentru Dialog Social, Societatea Timişoara, Freedom House, Fundaţia Raţiu pentru Democraţie, Centrul de Resurse pentru Participare Publică şi Centrul de Asistenţă pentru Organizaţii Neguvernamentale) cer partidelor să-şi prezinte public criteriile după care îşi selectează candidaţii în alegerile parlamentare. Un astfel de demers ar avea, în opinia solicitanţilor, rolul de a creşte transparenţa alegerilor şi gradul de informare a cetăţeanului, dar şi de a contribui la recuperarea încrederii românilor în instituţia Parlamentului.
Din motive care ţin de interesele liderilor grei ai partidelor, dar şi de diversele algoritmuri aplicabile în USL şi în Alianţa „România Dreaptă” (ARD), stabilirea unor criterii dure de selecţie şi aplicarea lor cu sfinţenie, indiferent de persoanele afectate, par lucruri imposibile. Chiar şi pentru recent înfiinţata alianţă de centru-dreapta, al cărei succes în alegerile viitoare depinde în mod esenţial de un astfel de demers.
Ce va mai fi sancţionat pe lângă traseism?
În alianţa de centru-dreapta, Comisia de etică lucrează încă la criteriile de integritate iar, după cum a anunţat europarlamentarul PDL Monica Macovei, interzicerea traseismului va fi unul dintre ele.
Mai precis, nu va fi îngăduit „traseismul de la un partid la altul în cadrul alianţei”, de unde se poate înţelege că vor fi sancţionate cazuri precum Ştefan Pirpiliu şi Dan Liga (demisionari din PDL pentru a se înscrie în Partidul Forţa Civică, unde au primit şi funcţii de conducere). Nu este însă foarte clar dacă interdicţia va fi aplicată şi în cazul unor membri ai ARD proveniţi de la PSD sau PNL (de pildă, Ion Bazac, Marian Săniuţă sau Adrian Semcu).
Rămâne de văzut, de asemenea, dacă „greii” partidelor componente ale ARD vor accepta şi un criteriu de genul „existenţa unor acuzaţii de corupţie sau conflicte de interese”. Nu de alta, dar un astfel de filtru ar lovi în primul rând în cel mai mare partid al alianţei, PDL, şi este binecunoscut faptul că aşa-numita „gardă veche”, care a preluat conducerea partidului de la Emil Boc şi echipa acestuia, nu este nici pe departe un fan al criteriilor de integritate (să ne amintim doar modul în care au fost primite anul trecut propunerile reformiştilor de introducere în Statutul PDL a unor criterii de integritate).
Iar toate discuţiile despre trierea candidaţilor ARD nu va face decât să pună şi mai mult gaz pe focul care pare să fi izbucnit deja în alianţa de centru-dreapta. Reamintim că, nu mai departe de luni, reprezentanţii Partidului Noua Republică au lansat mai multe critici la adresa Partidului Forţa Civică (PFC) şi a preşedintelui acestuia, Mihai Răzvan Ungureanu. Mai precis, PFC a fost acuzat de „absenţa unor repere doctrinare solide”, iar despre ex-premierul Ungureanu s-a spus că „devine din ce în ce mai mult o dezamăgire pentru electoratul de dreapta” din cauza „ezitărilor” dovedite în ultima vreme.
La USL se calculează la sânge
Şanse minime ca solicitarea celor nouă organizaţii nonguvernamentale să determine o acţiune sunt şi în cazul USL. Aici, pe lângă faptul că nici măcar nu s-a pus serios problema vreunor criterii de integritate, candidaturile sunt negociate la sânge între cele patru partide, PSD, PNL, PC şi UNPR. Practic, liderii formaţiu-nilor componente au plecat în discuţii de la două premise: o eventuală paritate (aşa cum a fost la alegerile locale) şi păstrarea colegiilor de către actualii parlamentari. Evident, atingerea unei soluţii unanim acceptate este suficient de dificilă şi fără a se mai pune problema impunerii unor criterii de integritate.
Până acum, liderii Alianţei de Centru-Dreapta (PNL+PC) şi Alianţei de Centru-Stânga (PSD+UNPR) s-au arătat dispuşi ca principiul parităţii să fie abandonat, astfel ca social-democraţii şi uneperiştii să aibă cu aproximativ 40 de candidaţi în plus.
La nivelul conducerii USL, singurul criteriu vehiculat până acum s-a referit tot la traseism. „Va fi un angajament al tuturor candidaţilor USL la Parlament şi o demisie în alb, până la momentul la care se va face modificarea legislativă necesară, care să sancţioneze cu pierderea mandatului traseistul politic”, dădea asigurări Victor Ponta. Declaraţia acestuia, datată mijlocul lunii martie, nu lua însă în calcul, evident, asocierea cu UNPR, produsă după înlăturarea de la putere a PDL.
Criterii
În 2004, Coaliţia pentru un Parlament Curat stabilea trei criterii în baza cărora un candidat să fie declarat nepotrivit: migrarea repetată de la un partid la altul, existenţa unor acuzaţii de corupţie sau conflicte de interese bazate pe dovezi verificabile, colaborarea cu fosta Securitate. În urma acestei acţiuni şi a mediatizării intensive, 98 de candidaţi au fost retraşi de partide sau au pierdut alegerile. Totuşi, 104 candidaţi prezenţi pe „lista neagră” au reuşit să intre în Parlament.
