Nu contractele guvernamentale oferite pe ochi frumosi companiilor din strainatate in timpul mandatului sau si nici celebrele afaceri marca RAFO sau Tutunul Romanesc l-au lasat pe Nastase fara functiile politice. Acesta a pierdut sefia Camerei Deputatilor si pozitia de presedinte executiv al PSD ca urmare a scandalurilor nascute pe tema imboga-tirii nejustificate a sa si a familiei sale. Blocul din Zambaccian, matusa Tamara si banii spalati prin conturile sotiei au daunat grav carierei politice a lui Nastase.
Terenul
Dupa sase ani de la incheierea tranzactiei in urma careia familia Nastase a achizitionat la un pret mult subevaluat terenul din strada Zambaccian nr. 16, procurorii au deschis cercetarile asupra acestui caz in august 2004. Cum insa Adrian Nastase inca era premier al Romaniei, procurorii Parchetului National Anticoruptie (PNA) nu le-a trebuit prea mult timp sa “albeasca” acest dosar. Dupa doar o luna de cercetari, in septembrie 2001, PNA a anuntat ca tranzactia prin care Nastase a intrat in posesia terenului de la Gabriel Bivolaru este perfect legala. Faptul ca acest teren fusese achizitionat la un pret subevaluat de circa 25 de ori, fiind “plimbat” in prealabil pe numele prietenilor si mamelor lor, nu a avut atunci o prea mare importanta pentru anchetatori. Schimbarea de putere din noiembrie 2005 a condus la inlocuirea sefilor PNA. Acestia au avut o alta viziune asupra faptelor din dosar si au redeschis ancheta. Lucrurile nu s-au oprit insa aici.
Termopanele
Cum probele stranse sugerau ca Nastase nu isi achitase chiar toate facturile pentru blocul construit pe terenul respectiv, existand suspiciunea ca beneficiase de foloase necuvenite, procurorii PNA – institutie denumita intre timp Departament National Anticoruptie (DNA) – au extins cercetarile. Mai nou, Nastase era suspectat ca primise termopane si parchet din China fie de la Irina Jianu – pe care a numit-o apoi drept rasplata secretar de stat la Inspectoratul in Constructii, fie de la Sergiu Sechelariu – a carui firma a construit blocul din Zambaccian. In fata acestor acuzatii, Nastase a preferat sa atace el insusi la baioneta. Nu numai ca s-a folosit de functia de presedinte al Camerei Deputatilor pentru a-i impiedica pe procurori sa-i perchezitioneze imobilul, dar a si acuzat implicarea presedintelui Basescu in ancheta. Cert este ca, odata pornit, tavalugul cercetarilor penale demarate impotriva sa nu a mai putut fi oprit.
Matusa Tamara si spalarea de bani
O alta serie de acuzatii indreptate impotriva sa au fost determinate de averea de un milion de dolari primita din senin mostenire de la o anume Tamara Cernasov, matusa a sotiei sale. In varsta de 91 de ani, matusa Tamara traia dintr-o pensie amarata intr-o garsoniera, dar avea grija sa faca afaceri imobiliare pe picior mare. Partener al ei de afaceri era nimeni altul decat controversatul Alexandru Bittner, prietenul lui Nastase. Pornind pe urma fabuloasei mosteniri, procurorii au fost surprinsi sa descopere urmele unei spalari de bani a carei protagonista era Dana Nastase. Potrivit unui dosar tinut in sertar pe timpul guvernarii Nastase de Oficiul National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor (ONPCSB), Dana Nastase a beneficiat in noiembrie 1999 de 400.000 de dolari proveniti din surse ce nu au putut fi justificate. Concret, ONPCSB s-a sesizat dupa ce in data de 19.11.1999 contul 11652020 deschis de Dana Nastase la Bank Austria Creditanstalt a fost alimentat de Sorin Tesu, un alt prieten de familie al premierului, cu suma de 400.000 de dolari. Cum insa cu cateva zile mai devreme matusa Tamara tocmai ii vanduse lui Bittner trei imobile cu suma de 400.000 de dolari, imediat a fost speculata ideea ca, de fapt, banii depusi de Tesu in contul Danei proveneau de fapt de la Bittner. Iar vanzarea celor trei imobile nu era de fapt decat un paravan pentru a justifica aceasta suma. Cum insa fostul director al ONPCSB, Ioan Melinescu, a avut grija sa distruga multe din probele stranse impotriva lui Nastase, ancheta in aceasta directie a demarat cu oarece greutate.
