Premierul Victor Ponta pasează răspunderea pentru majorarea indemnizațiilor demnitarilor pe umerii președintelui Klaus Iohannis și ai premierului interimar Gabriel Oprea. Ponta nu a blocat măsura în ziua ședinței de Guvern, iar declarațiile sale anterioare erau favorabile.
Guvernul va amâna majorarea indemnizaţiilor pentru demnitari până la aprobarea noii legi a salarizării unitare a bugetarilor, a anunţat premierul Victor Ponta. El a susținut că el nu a fost de acord cu această creştere, dar știa că este agreată şi de preşedintele Klaus Iohannis, care a avut o discuţie pe această temă cu premierul interimar Gabriel Oprea. Ponta a intervenit cu acest anunţ după ce şeful Cancelariei Prezidenţiale, Dan Mihalache, a afirmat că nu preşedintele Iohannis este cel care i-a cerut premierului interimar Gabriel Oprea să majoreze indemnizaţiile demnitarilor. Mihalache a mai arătat că Iohannis a fost informat de Oprea despre majorare, dar că discuţia pe această temă este mai veche, chiar premierul Ponta trimiţând Preşedinţiei, în luna martie, o propunere a grilei de salarizare similară cu cea aprobată acum de Guvern.
Scenariul lui Ponta a fost contrazis și de Gabriel Oprea, potrivit căruia proiectul de ordonanță privind majorarea salariilor demnitarilor a fost făcut de mai mult timp, iar „ideea a aparținut Guvernului și lui Victor Ponta“, el spunând că Ponta și Iohannis „s-au pus de acord în principiu“, dar premierul avea rezerve că președintele va susține ordonanța. La rândul său, Iohannis a susținut că în ultimele luni a discutat de mai multe ori cu premierul despre salariile demnitarilor, la inițiativa acestuia. Premierul a replicat că ultima discuție cu șeful statului a fost pe 5 iunie, atunci când Iohannis i-a cerut demisia, dar, în acest fel, nu a dezmințit existența unor discuții anterioare cu șeful statului. Ministrul Muncii, Rovana Plumb (PSD), a susținut că ea și Victor Ponta ar fi vrut să includă majorarea salariilor demnitarilor în pachetul de legi pentru bugetari, dar că au fost informați că există “o decizie președinte-premier interimar de a adopta această măsură mai rapid“.
Pârghiile lui Ponta
Ordonanța a fost aprobată, miercuri, în ultima ședință de Guvern condusă de premierul interimar Gabriel Oprea. În aceeași zi, Ponta a venit la Guvern și a discutat cu miniștrii. Oprea a susținut că a stabilit cu Ponta ca ordonanța să fie aprobată, dar să fie publicată în Monitorul Oficial doar dacă va exista susținerea președintelui, care a fost confirmată de declarațiile șefului statului în favoarea măsurii. Însă, în realitate, Ponta nu avea nevoie de acceptul președintelui nici pentru o decizie favorabilă, nici pentru una nefavorabilă.
Chiar dacă Ponta nu preluase, oficial, frâiele Executivului, el putea bloca aprobarea ordonanței dacă nu era de acord cu conținutul acesteia și dacă ar fi vrut, într-adevăr, o discuție la pachet a salariilor demnitarilor și ale restului bugetarilor. Putea să îi ceară acest lucru premierului interimar sau, dacă Oprea ar fi „jucat“ alături de Iohannis, să le ceară miniștrilor PSD care au contrasemnat – Rovana Plumb (Muncă) și Eugen Teodorovici (Finanțe) – să își retragă semnăturile. Spre deosebire de premier, președintele nu are nici o pârghie pentru a bloca o ordonanță de Guvern, chiar dacă nu ar fi fost de acord cu conținutul acesteia. O ordonanță poate fi atacată la Curtea Constituțională (CCR), doar de Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, instalat în funcție cu sprijinul majorității PSD. În aceste condiții, de ce a insistat Ponta ca Iohannis să își asume proiectul?
O posibilă explicație ar fi că președintele și premierul aveau un acord mai vechi, fapt susținut și de afirmațiile lui Gabriel Oprea potrivit cărora ordonanța – și nu legea care se referă la toți bugetarii – era pregătită de mai multă vreme. În aceste condiții, Ponta a mizat pe o reacție a președintelui în favoarea legii. Miercuri, Ponta avea toate motivele să nu îl contreze pe Iohannis. Acesta nu semnase încă decretul privind revenirea în funcție a lui Victor Ponta. În presă circulau scenarii potrivit cărora Iohannis ar putea cere explicații referitoare la absența lui Ponta din țară timp de o lună de zile. După ce președintele a semnat joi decretul, Ponta s-a simțit liber să iasă la atac, pasând răspunderea pentru o inițiativă nepopulară.
Poziții favorabile
Teza unei înțelegeri la vârf este confirmată și de declarațiile anterioare ale premierului. Pe 8 ianuarie el a declarat că, în cadrul unei discuții cu șeful statului, i-a confirmat acestuia că angajații din autoritățile de management au salarii mai mari comparativ cu președintele și prim-ministrul. În februarie, Ponta afirma că președintele și premierul au salarii mai mici „decât secretara de la orice companie“, iar Ministerul Muncii încearcă să reașeze lucrurile. La sfârșitul lunii martie, Guvernul discuta proiectul de lege pentru noua lege a salarizării, care viza un salariu maxim brut de 22.000 de lei pentru președintele țării, premier, parlamentari și miniștri. Practic, același nivel cu ordonanța aprobată miercuri. „Nu e normal ca președintele, premierul, președinții Camerelor să câștige mai puțin decât cine știe ce angajat dintr-o instituție militarizată sau dintr-o instituție de stat“, explica premierul.
