7.5 C
București
joi, 28 octombrie 2021

Plagiate.ro acuză: Pagini copiate integral în doctoratul șefei DNA. Profesorul universitar Dorin Isoc afirmă că nu există plagiat parțial

Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie nu scapă de acuzația de plagiat, după ce Grupul pentru Reformă și Alternativă Universitară (GRAUR) a dat în judecată Ministerul Educației pentru a obține reanalizarea tezei de doctorat a Laurei Codruța Kövesi. GRAUR a efectuat propria analiză și a constatat că există pasaje copiate în cel puțin 23 de pagini din lucrarea șefei DNA.

Pe 8 decembrie 2016, Laura Codruța Kövesi primea un verdict de neplagiat de la Consiliul Naţio-nal de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU), în urma analizei unei sesizări depuse pe 13 octombrie. Tot pe 13 octombrie, însă, depunea o sesizare de plagiat și Grupul pentru Reformă și Alternativă Universitară de la Cluj, organizație care a creat și administrează și portalul -plagiate.ro. Totuşi, sesizarea GRAUR nu a fost niciodată analizată, deși a fost depusă chiar înaintea celei cercetate deja de către CNATDCU.



Sesizare de plagiat din octombrie 2016

Pe 3 octombrie 2016, Grupul pentru Reformă și Alternativă Universitară trimitea către Universitatea de Vest (instituția deunde Kövesi și-a obținut doctoratul), cu știința Ministerului Educației, o “solicitare anchetă pentru titlu ştiinţific obţinut în condiţii neconforme”. Solicitarea GRAUR era destul de explicită: “Prin prezenta vă solicităm să dispuneţi realizarea unei anchete cu privire la condiţiile pe care noi le apreciem, în mod argumentat, drept neconforme cu privire la modul de elaborare şi redactare a tezei de doctorat depusă şi susţinută în instituţia ce conduceţi identificată prin descrierea: Kövesi, Laura Codruţa – Combaterea crimei organizate prin dispoziţii de drept penal. Teză de doctorat. Conducător ştiinţific: Prof.univ.dr.Viorel Paşca. Timişoara: Universitatea de Vest. 2011.

În situaţia în care circumstanţele neconformităţilor sesizate se vor dovedi în întregime sau în mod parţial veridice, vă mai solicităm să dispuneţi retragerea titlului ştiinţific acordat şi apelul la organele abilitate pentru a constata şi sancţiona şi alte încălcări posibile ale legii, cum ar fi depunerea sub semnătură a unei teze pentru o lucrare despre care autorul a declarat, în mod implicit, că ar fi realizată de el şi că i-ar aparţine şi care se dovedeşte neconformă”.

11 lucrări din care s-a copiat

Analiza GRAUR a descoperit peste 23 de pagini care cuprind pasaje plagiate din alți autori. Mai precis, din 11 autori. “Suspiciunile menţionate în documentele indicate în Opisul 1 sunt la nivelul minimal, nu sunt limitate şi în realitate pot fi oricând mai mari, dar sunt suficiente pentru a justifica acuzaţia de plagiat. (…) În concluzia analizei noastre, rezultă că teza menţionată cuprinde un număr semnificativ de incidenţe de plagiat, adică cel puţin 11, astfel încât lucrarea are caracterul unei lucrări plagiate. Este şi raţiunea pentru care vă solicităm să dispuneţi iniţierea procedurii de retragere a titlului ştiinţific acordat autoarei”, se argumentează în solicitarea președintelui GRAUR, profesorul universitar Dorin Isoc. 

Sesizarea

La începutul acestei luni, însă, organizația care luptă cu plagiatele a decis să dea în judecată Ministerul Educației, reclamând că solicitarea GRAUR de analizare a tezei de doctorat a șefei DNA a fost ignorată.

“În urma analizei şi publicării plagiatelor realizate în teza sa de doctorat de dna Laura Codruţa Kövesi în Indexul Operelor Plagiate în România (…) în ziua de 3 octombrie 2016 (pe portalul plagiate.ro – n.r.), ne-am adresat Universităţii de Vest din Timişoara cu solicitarea (…) de a analiza şi apoi de a retrage titlul ştiinţific acordat în condiţii neconforme. Pentru analiza care ar fi urmat a avea loc s-au depus documentele probatorii necesare. (…) Odată cu demersul faţă de Universitatea de Vest din Timişoara, asociaţia noastră a comunicat spre ştiinţă Ministerului Educaţiei întregul set de documente expediat şi la Timişoara. (…) În mod cu totul inexplicabil, sesizarea noastră nu a fost niciodată tratata,̆ în ciuda faptului că aceasta îndeplinea şi condiţia de prima depusă în cauză. În data de 3.01.2017 (…) ne-am adresat cu o contestaţie către Ministerul Educaţiei, prin care am solicitat tratarea solicitării noastre şi respectarea unor standarde minimale în analiza care ar trebui să se producă. (…) Ministerul Educaţiei ne răspunde într-un mod cel puţin discutabil: (…) Ne informează că organismul CNATDCU va continua tratarea sesizării nr. 2567/13.10.2017 (depusă ulterior celei a GRAUR și soluționată cu celebrul verdict de neplagiat datorită plagierii a “doar” 4% din teză – n.r.) cu privire la aceeaşi teză de doctorat. Rezultă de aici că sesizarea noastră nu are cum să fie luată în considerare”, se arată în cererea de chemare în judecată depusă de GRAUR. 



„Un om nu poate fi plagiator și neplagiator“

Din punctul de vedere al profesorului universitar Dorin Isoc, nu există plagiat parțial. “Evident că un om nu poate fi în acelaşi timp plagiator şi neplagiator. Este evident că o teză de doctorat nu poate fi în acelaşi timp o teză plagiată şi o teză corect întocmită. În opinia noastră, este evident că, prin cazul plagiatelor K, se aduc prejudicii majore de imagine Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Este evident că, prin cazul plagiatelor K, sistemului de învăţământ din România i se aduc prejudicii majore de credibilitate şi integritate. (…) Vinovaţii, oricum s-ar numi ei şi oricare ar fi funcţia lor, trebuie să piardă integral drepturile dobândite prin realizarea de creaţii scrise care condiţionează dobândirea calificării sau calităţii garantate de stat“, a motivat Isoc, pentru website-ul GRAUR, chemarea în judecată a Ministerului Educației.

Kövesi a plagiat, dar „numai“ 4%

Pe 8 decembrie 2016, Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), a decis să nu ceară retragerea titlului de doctor al șefei DNA. Vicepreședintele instituției, Mircea Bob, a explicat: „În opinia comisiei de lucru, însușită de Comisia de științe juridice și de către Consiliul General, retragerea titlului de doctor autorului tezei supuse expertizei ne apare ca fiind o sancțiune excesivă și neadaptată. Se poate remarca, de asemenea, că unele pasaje pot constitui o abatere de la etica științifică și academică (…). Prin urmare, comisia de lucru a propus să nu fie retras titlul de doctorat, sancțiunea este excesivă și neadaptată raportat la cele câteva similitudini constatate, iar în baza regulamentului de organizare și funcționare Consiliul General al CNATDCU a decis să transmită ministrului Educației propunerea de a nu se retrage titlul de doctor al doamnei Laura Codruța Kövesi. Aceste împrumuturi neautorizate pot constitui fapte de plagiat, falsificare sau plagiat parazitist. Pasajele care pot cădea sub calificarea legală română de plagiat reprezintă circa 20 de pagini din 444 de pagini, ceea ce reprezintă aproape 4% din teză”.

Nouă pagini copiate dintr-o carte din 2005

Un exemplu de plagiat masiv a fost identificat de GRAUR la paginile 31, 32 și 33 din teza de doctorat a șefei DNA (facsimil 1). Conform analizei echipei plagiate.ro, două pagini bloc au fost copiate în integralitate dintr-o lucrare din 2004, “Crima organizată transfrontalieră – sursă de risc cu implicaţii asupra securităţii naţionale a României”, Emil Hedeșiu, Constantin Moștoflei (coordonator), Editura Universității Naționale de Apărare) (facsimil 2, 3).

Nu mai puțin de aproape nouă pagini („România liberă“ exemplifică doar printr-o pagină, 264 – facsimil 4) au fost copiate aproape integral de către Laura Codruța Kövesi dintr-o lucrare din 2005 (“Traficul de fiinţe umane – infractor, victimă, infracţiune”), semnată de mai mulți autori (printre care și avocatul Gheorghiță Mateuț – membru, de altfel, în comisia de specialitate a CNATDCU care a decis neplagiat, în primă instanță, în 2012).

O altă pagină copiată masiv este cea cu numărul 31 din teză (facsimil 5). Conform analizei GRAUR, pagina a fost plagiată din lucrarea “Crima organizată în perioada de tranziţie – o ameninţare majoră la adresa securităţii internaţionale”, semnată de Petru Albu, în 2007, la Editura Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.  

 

 

Ultima oră
Pe aceeași temă