26.1 C
București
joi, 18 iulie 2024
AcasăSportFormula 1Investigație exclusivă: Afacerile negre cu sturioni din Dunăre produc milioane de euro

Investigație exclusivă: Afacerile negre cu sturioni din Dunăre produc milioane de euro

România a interzis pescuitul la sturion cu 10 ani în urmă, iar recent prohibiția a fost prelungită cu încă cinci ani. Cu toate acestea, braconajul este în floare, iar Ministerul Mediului se declară copleșit.

Dacă până în se colul al XX-lea peștele era considerat mânca­rea săracului în România, în ultimii ani carnea de pește a devenit mai scumpă decât cea de porc. Un kilogram de crap de acvacultură – pentru că cel sălbatic este o raritate – costă 15 lei kilogramul. De ce se întâmplă astfel? Pentru că în acest moment cantitatea de pește din râurile interioare, dar și din Marea Neagră a ajuns la nivelul de 10% din ce era pe la mijlocul secolului trecut, conform datelor Facultății de Biologie București. În ultimii ani, pescarii de pe Dunăre, care trăiesc din această meserie, scot din ce în ce mai des plasele goale.

Specialiștii implicați în mo­nitorizarea populațiilor de pești din fluviu ne-au explicat că sonarele detectează din ce în ce mai puține bancuri de pești în Dunăre. Pierderea unui procent de aproximativ 83,5% din suprafaţa luncii inundabile a cursului inferior al fluviului, prin îndiguire (ale căror construcţii au luat amploare după 1962), a condus la minimizarea efectivelor populaţionale ale faunei piscicole prin reducerea numărului de habitate cu potenţial de reproducere, la care s-a adăugat și amenajarea de hidrocentrale. Cele din urmă au obturat migrația naturală a ihtiofaunei, în special a sturionilor, diminuând habitatele prin fragmentare.

Un alt motiv al scăderii este chiar pescuitul intensiv și irațional făcut în anii trecuți, la care se adaugă și cel ilegal. Braconajul se practică prin mai multe moduri, însă cel mai periculos și cu un impact puternic asupra ihtiofaunei este pescuitul cu aparate electrice artizanale. Prin acestă metodă ilegală este afectat tot peștele din aria atinsă de curent și chiar dacă nu sunt preluați din apă, cei ce scapă au afectate ireversibil unele funcții ale organismului, respectiv nu se mai pot reproduce.

Una din măsurile luate pentru a opri declinul speciilor de pești, după anul 1990, a fost prohibiția. După o perioadă de interdicție de 10 ani pentru pescuitul comercial al sturionilor, recent, Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură­ ­(ANPA) a prelungit măsura, la sturionul sălbatic, cu încă cinci ani.

Totuși, specialiștii care se ocupă de prinderea, marcarea sturionilor cu mărci ultrasonice și eliberarea lor înapoi în Dunăre pentru a le urmări evoluția afirmă că a fost blocat inclusiv pescuitul științific. Decizia are astfel efecte inverse decât cele dorite, pentru că duce la anularea posibilității de obținere a unor date reale care să reflecte eficiența interzicerii pescuitului comercial la sturioni în România.

30.000 de euro dintr-un pește

Metoda marcării ultrasonice este simplă: se implantează în sturioni mărci ultrasonice ce emit semnale care sunt urmărite în Dunăre, în dife­rite puncte fixe, prin stații ce recepționează semnalul transmis de aceste mărci. Astfel, se poate cunoaște traseul de migrație al peștelui, dacă acesta este braconat și în ce zonă se petrece braconajul.

Prin colectarea datelor de către stațiile de monitorizare s-a asigurat obținerea unui volum informațional unic pe plan mondial referitor la comportamentul sturionilor ce migrează pentru reproducere pe cursul inferior al fluviului Dunărea. De ce se obstrucționează urmărirea populațiilor de sturioni din Dunăre? Specialiștii consultați de „România liberă“ afirmă că motivul este unul singur: banii.

O femelă de sturion sălbatic de 200 de kilograme scoasă din Dunăre poate avea 40-60 de kilograme de icre. Carnea se vinde cu 50-60 de lei kilogramul pe piața neagră, iar kilogramul de icre negre se dă cu 500 de euro. La un calcul simplu, ajungem la valoarea de 30.000 euro doar pentru icre. Sumele pentru carne, vreo 2.200 de euro, sunt ”bani de buzunar” pentru un astfel de pescar.

Repopulare, doar pe hârtie

Dar mai există un mecanism prin care acești pești produc bani. Conform documentelor pe care le deţinem, doar pe un contract de repopulare a fluviului, din 2013, apar, iniţial, 207.000 de bucăţi de puiet de sturion pregătite pentru a repopula Dunărea. Dar, ulterior, au fost declarați ca eliberați în apă doar 90.000, conform unui alt document care ne-a fost pus la dispoziţie de una din părţile implicate în contract. Apoi, numărul
s-ar fi redus la 8.000 de bucăţi, conform proceselor-verbale care ni s-au pus la dispoziţie. Mai mult, la doi ani după popularea Dunării cu aceşti peşti-fantomă, care au fost marcaţi superficial, s-a trecut la numărarea lor, contra sumei de 500.000 de euro.

Autoritatea Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA), care, teoretic, a monitorizat afa­cerea, ne-a răspuns că nu ştie nimic despre aceasta. Neoficial, cei de la ANPA ne-au sfătuit să urmărim dacă pe contract apare dimensiunea puilor. “În cazul unor asemenea documente trebuie menţionată dimensiunea puietului, pentru că preţul unui sturion de câţiva centimetri diferă de preţul unu­ia de 75 de centimetri, de exemplu. Documentele care nu conţin dimensiunea peştelui contractat nu sunt în regulă”, ne-a explicat un reprezentant al ANPA, care a refuzat să-și dezvăluie numele. Or, tocmai în documentele deținute de noi nu apare nici o dimensiune.

Un pui de sturion costă 11 euro. Dintr-un calcul simplu, afacerea cu peşti-fantomă s-ar ridica la 2,2 milioane de euro, doar din acest contract. Plus cei 500.000 de euro pentru număratul sub apă.

Specialiştii în domeniu afirmă că anual sunt tocate milioane de euro în asemenea afaceri, în timp ce populaţiile de sturion sunt în scădere. Doar Uniunea Europeană a alocat 100 de milioane de euro pentru acest proiect! Mai trebuie subliniat că sturionii trebuie marcaţi cu emiţătoare speciale, nu cu sârme CWT, pentru a putea fi monitorizaţi de sondele fixe amplasate pe Dunăre.

Cu alte cuvinte, prohibiția se face doar de ochii lumii, pentru că maschează, de fapt, un bra­conaj îndârjit împotriva peștilor pe cale de dispariție, precum și cheltuirea aiurea a unor fonduri care ar trebui să protejeze aceste specii rare! 

4 dosare penale în două zile

”Din păcate, de prea mult timp legea se încalcă repetat şi cu bună ştiinţă în Delta Dunării. Obiectivul nostru este să reducem, pe cât posibil, fenomenul braconajului”, a susținut ministrul Mediului, Cristina Paşca Palmer. Între 24 și 26 mai a avut loc un control în acest sens al comisarilor Gărzii de Mediu şi al Inspectoratului de Poliţie Tulcea în zona complexului lagunar Razelm – Sinoe şi zona litorală a Mării Negre.  În urma verificării, au fost întocmite patru dosare penale, au fost confiscate doi ambarcaţiuni surprinse în flagrant, au fost aplicate contravenţii de 10.900 lei şi s-au scos din apele Dunării 2,5 kilometri de plase montate ilegal de braconieri pentru recoltarea speciilor protejate. Mai mult, au fost găsite în plasele braconierilor, printre altele, 24 de exemplare de păstrugă şi 4 exemplare de nisetru, deşi pescuirea acestora este interzisă în România de un deceniu.

 

Așa sunt pregătiți peștii care sunt monitorizați cu ajutorul emițătoarelor ultrasonice

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă