Continuarea luptei anticorupție, noile legi ale siguranței naționale, strategia de apărare națională, parteneriatul cu SUA sau apărarea cibernetică a Ucrainei sunt mizele cele mai importante ale noului director al SRI, Eduard Hellvig.
Eduard Hellvig, propus de președintele Klaus Iohannis, a fost votat, ieri, de plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului, la șefia Serviciului Român de Informații (SRI), cu 498 de voturi “pentru“ și 15 voturi “împotrivă“. El va prelua funcția rămasă vacantă după demisia lui George Maior, produsă pe 27 ianuarie. Hellvig a anunțat că va demisiona din PNL, el neavând dreptul să facă parte dintr-un partid cât timp ocupă funcţia de director al SRI.
Ședința de ieri a Legislativului a avut loc după ce, săptămâna trecută, social-democrații au amânat de două ori subiectul invocând diferite pretexte. Pe fondul informațiilor potrivit cărora PSD ar fi tergiversat numirea lui Hellvig pentru a obține, la schimb, șefia SIE, Victor Ponta a promis, ieri, din nou, că social-democrații vor susține propunerea, cerând însă „un tip de colaborare în care toate funcțiile de conducere în instituțiile statului să nu aparțină unui singur partid“ – adică, în acest caz, PNL.
Hellvig s-a confruntat cu criticile președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu (PLR), care i-a reproșat lipsa de experiență în domeniu. Debutul mandatului lui Hellvig în fruntea SRI coincide cu o perioadă plină de provocări pentru serviciul secret, după ce George Maior a preluat instituția în 2006 și a transformat-o radical.
Anticorupția, sub presiune
În perioada lui Maior, serviciul a livrat, în premieră, procurorilor informații de substanță legate de cazurile de mare corupție, cu date despre politicieni importanți. Anterior, SRI încerca să nu deranjeze puterea, elaborând documente despre politicieni din eșalonul doi. Noul director al SRI se va afla, din acest punct de vedere, sub o presiune uriașă, pentru a încetini ritmul informărilor. Fostul lider al PMP Elena Udrea, în prezent aflată în arest preventiv, a susținut că în spatele problemelor sale cu legea
s-ar afla șeful interimar al SRI, Florian Coldea. Această gândire este extrem de răspândită în rândul politicienilor. Secretarul general adjunct al PSD, Nicolae Bădălău, implicat într-un dosar de evaziune fiscală de 50 de milioane de euro, a declarat, recent, că politicienii trebuie să regândească legislația deoarece serviciile au căpătat o putere prea mare și discreționară. Directorul SRI a spus că nu are nicio problemă să colaboreze cu Florian Coldea și că nu intenționează să facă schimbări sau destituiri în SRI. Hellvig a promis că va feri instituția de imixtiunile politice și va continua lupta împotriva corupției.
“Consider esenţiale două coordonate de acţiune: combaterea corupţiei şi dezvoltarea capacităţii de apărare a siguranţei naţionale. Cu toate că s-au înregistrat progrese majore în ultimii ani, corupţia reprezintă în continuare un factor de risc pentru siguranţa naţională, afectând economia şi subminând funcţionarea instituţiilor“, a spus acesta, după ce a fost validat în funcţia de director al SRI.
Calendar pentru legile „Big Brother“
Un alt subiect delicat este cel al legislației privind siguranța națională. Comitetul Național pentru Situații de Urgență, din care face parte și directorul SRI, a declanșat discuțiile despre acest subiect. Concret, trebuie refăcute legile privind retenția datelor și achiziționarea cartelelor pre-pay, dar și cea referitoare la securitatea cibernetică, respinse de Curtea Constituțională. SRI a afirmat, în permanență, că are nevoie de pârghii legislative pentru a lupta împotriva amenințărilor teroriste, dar unele prevederi au fost criticate de societatea civilă.
În acest context, președintele Klaus Iohannis a decis să se implice direct în găsirea unei soluții. Hellvig a estimat că adoptarea legilor Big Brother se va produce într-o perioadă de trei-șase luni, fiind necesară stabilirea unui echilibru între drepturile și libertăţile cetățeanului, respectiv capacitățile operaționale de care poate beneficia SRI. De asemenea, SRI are un rol important în elaborarea Strategiei de Apărare Națională, proces declanșat, recent, de Administrația Prezidențială.
Pe ce axă ne plasăm
Hellvig preia o instituție care a câștigat încrederea partenerilor externi. „Faţă de ultima mea vizită, când eram la început, am remarcat efortul care a fost depus împreună, profesionalismul, priceperea, determinarea, motivaţia, integritatea şi curajul ofiţerilor de informaţii români. Atât SIE, cât şi SRI sunt cu adevărat remarcabile şi noi apreciem acest lucru“, declara șeful CIA, John Brennan, la 18 iunie 2013. Or, tocmai păstrarea relației cu SUA este una dintre mizele mandatului noului șef al SRI. De menționat că Hellvig a vorbit, la începutul anului, în premieră, despre o axă Washing-ton – Berlin – București.
Din acest motiv, fostul președinte Traian Băsescu a susținut că a avut „un șoc“ în momentul anunțului cu privire la desemnarea lui Hellvig ca succesor al lui Maior, invocând faptul că România are un parteneriat cu SUA și, implicit, cu Marea Britanie. Ieri, după vot, Eduard Hellvig și-a nuanțat afirmațiile: „A fost o postare pe un blog personal, în luna ianuarie. Erau niște considerații de ordin personal. Parteneriatul strategic rămâne cel cu SUA, nimeni nu are intenția de a muta parteneriatul strategic cu SUA, acesta este în beneficiul SRI“.
O recomandare pe acest subiect a primit și de la fostul director al SRI, George Maior. „Îl cunosc de mult timp pe Eduard Hellvig și știu că acesta apreciază parteneriatele strategice cu SUA, Marea Britanie, Germania și Franța, precum și apartenența profundă a României, inclusiv prin structurile de informații, la NATO și Uniunea Europeană. Cred că va realiza repede că vechile idei de axe politico-strategice sunt desuete, ca element de referință în acest context euro-atlantic. Domnul Hellvig ar trebui să continue pe linie de informații aceste parteneriate cu o valoare operațională importantă pentru securitatea României“, a spus Maior, potrivit Agerpres.
Implicarea în Ucraina
În noul context internațional, România participă, prin intermediul SRI, în calitate de naţiune-lider, la Fondul de Sprijin (Trust Fund) pentru dezvoltarea capacităţii de apărare cibernetică a Ucrainei. Misiunea SRI este cu atât mai importantă cu cât noua Administrație Prezidențială de la București încearcă să se implice mai mult în Ucraina. De altfel, subiectul situației din Ucraina se va afla pe agenda primei ședințe CSAT din mandatul lui Klaus Iohannis, convocată pentru astăzi. Hellvig a inclus, recent, tema conflictului din Ucraina și “neo-imperialismul rus“ în capitolul luptei împotriva terorismului, enumerând în același timp situația din Irak, Siria și nordul Africii.
„Din punct de vedere al capacității de apărare, există câteva lucruri esențiale și importante, cum ar fi contracararea riscului de tip terorist. Trăim cea mai mare criză post-conflictului rece de după 1989, ceea ce se întâmplă în Ucraina și ceea ce înseamnă că neo-imperialismul rus ne pune în situația în care trebuie să fim atenți și, totodată, la nivel de luptă anti-teroristă știm foarte bine ce se întâmplă în Irak, în Siria, în nordul Africii, astfel încât cred că este foarte important ca în perioada următoare să ne canalizăm și să găsim toate metodele prin care să apărăm cetățenii României“, a afirmat acesta.
CV. Cine este Eduard Hellvig
A devenit deputat în 2004, fiind ales din partea PUR (actualul PC), partid condus de Dan Voiculescu. În 2008 s-a înscris în PNL, devenind consilierul președintelui PNL, Crin Antonescu, căruia i-a coordonat campania prezidențială din 2009. În 2012 a făcut parte din Guvernul Victor Ponta, ca ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului. ANI l-a acuzat de incompatibilitate, iar Hellvig a trebuit să demisioneze în decembrie 2012 de la conducerea ministerului.
În decembrie 2014, el a câștigat procesul la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), instanța supremă anulând raportul ANI. La alegerile parlamentare din decembrie 2012 a fost ales deputat din partea PNL. La 3 septembrie 2013 a demisionat din Parlament pentru a prelua mandatul de europarlamentar liberal. După plecarea lui Crin Antonescu din fruntea PNL, a devenit unul dintre oamenii de încredere ai lui Klaus Iohannis.