RL – ediţia de SE vă prezintă a doua parte a articolului-document despre tulburătoarea istorie a Tomisului, una dintre cele mai înfloritoare cetăţi de la malul Pontului Euxin.
Arheologii au descoperit, de-a lungul timpului, mai multe construcţii romane, deosebit de importante pentru a înţelege vechiul Tomis. Edificii cu caracter public situate în spaţiul intra muros al oraşului antic sunt cele şapte basilici creştine identificate până acum de către arheologi. În sectorul de Vest (actualul parc arheologic delimitat de zidul de incintă roman târziu) se ridica „basilica mare”, cu o suprafaţă de 48,10×23,45 m. Cel mai important element de construcţie este cripta în formă de cruce, împărţită în şapte compartimente care comunicau între ele. În criptă se ajungea printr-un culoar în trepte de marmură, lung de 7,5 m. Pereţii tencuiţi ai criptei erau acoperiţi de picturi, din care n-au mai rămas decât urme slabe. S-au descoperit fragmente de fusuri de coloană, de capiteluri, plăci de cancelli şi din placajul de marmură al pereţilor. Basilica îndeplinea probabil funcţia de catedrală a oraşului în sec. VI d.Hr.
La circa 35 de metri de ea se află „basilica mică”, lungă de aproximativ 35 de metri. În apropiere de faleza înaltă a portului s-au aflat ruinele unei basilici creştine suprapusă de clădirea Colegiului Naţional Mihai Eminescu. Din construcţia antică s-au descoperit numai fragmente din zidul de Est şi un culoar care conduce spre cripta de sub altar. „Probabil aceasta va fi fost catedrala Tomisului în a doua jumătate a sec. IV d.Hr. şi poate chiar prima basilică episcopală a Scythiei Minor”, apreciază dr. Livia Buzoianu.
Altă basilică era situată la intrarea portului actual (Poarta I). Dezvelită parţial, ea are lungimea de 24 m. Monumentul, compus, se pare, dintr-o singură navă, a fost construit în sec. V-VI d.Hr., în interiorul unui edificiu mai mare.
Pe faleza de Est a oraşului antic a fost descoperită a cincea basilică (str. Revoluţiei din decembrie 1989 colţ cu str. 9 Mai). Construit din piatră şi cărămidă, edificiul a fost afectat de lucrările moderne. Tot pe faleza de Est se află resturile unui edificiu basilical, descoperit în 1979 (basilica se află la 25 m SV de hotelul Palace). Pe faleza de NE a peninsulei, la intersecţia str. Mircea cel Bătrân şi Dragoş Vodă, s-au descoperit, în 1989, temeliile celei mai mari basilici cunoscute până acum la Tomis. Dimensiunile sale sunt de 54,7×24,3 m. La nivelul fundaţiilor zidurile au grosimi de circa 1,25 m. Edificiul a fost datat între sfârşitul sec. V – începutul sec. VII d.Hr. El suprapune o construcţie mai veche, cu plan elipsoidal. „Din acest perimetru au fost recuperate mai multe bănci de calcar, dislocate din antichitate, care au aparţinut se pare unui amfiteatru. De altfel, inscripţiile menţionează la Tomis organizarea unor spectacole de gladiatori şi lupte cu fiare, al căror loc de desfăşurare era, de regulă, amfiteatrul”, completează dr. Buzoianu.
La Tomis au mai fost identificate şi localizate mai multe zone de necropole. Ele se întind în jurul oraşului antic, din colţul de NE al peninsulei până la Vest, de-a lungul drumurilor litorale care legau Tomisul de Histria şi Callatis. Un cavou pictat a fost descoperit în necropola de SV (zona Egreta). Acesta păstrează resturile unei picturi murale paleocreştine.
Atracţii ascunse sub faleza Constanţei
O altă construcţie păstrată din vechiul Tomis este Edificiul roman cu mozaic, despre care se spune că este unic în zona Europei de Est. Plasat în faţa portului antic, pe o suprafaţă generoasă, acesta servea ca loc de desfăşurare a vieţii social-economice şi comerciale a oraşului. Sub forme modificate funcţional, edificiul a existat până la sfârşitul sec. VI – începutul sec VII. d.Hr. Tot din timpul romanilor au rămas termele sau băile, situate pe faleza Vest, spre intrarea nr. 1 în port. Termele sunt ridicate o dată cu edificul cu mozaic. Din porţile componente ale termelor a fost cercetată o sală mare de aproximativ 300 mp. Celelalte încăperi şi compartimentări, specifice băilor publice romane (bazinele cu apă rece, bazinele cu apă caldă, băile de aburi, vestiarele) rămân în continuare ascunse sub faleza oraşului. De altfel, şi alte vestigii rămase din epoca romană nu sunt exploatate la maxim pentru a putea fi redate circuitului turistic. Un exemplu în acest sens ar fi şi galeriile subterane. Sistemul de alimentare cu apă a putut fi construit în a doua jumătate a sec. II d.Hr. şi a funcţionat şi pe perioada de existenţă a oraşului romano-bizantin. Şi Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie păstrează nenumărate urme ale civilizaţiei romane, cum ar fi statuia de marmură a zeiţei Fortuna (protectoarea cetăţii Tomis), Pontos (zeul Mării Negre) sau statuia din marmură a şarpelui Glycon.
Mormântul pictat
O altă construcţie descoperită care ar putea atrage la malul mării mii de turişti este mormântul pictat, plasat în zona falezei de Est, foarte aproape de restaurantul Zorile. Descoperită în 1988, construcţia funerară reprezintă un cavou utilizat ca locaş sepulcral familial pe o perioadă de 50 de ani. Pereţii interiori sunt acoperiţi cu pictură în frescă, cu reprezentări antropomorfe, zoomorfe, fitomorfe şi geometrice. În prezent, cavoul pictat hipogeu este în conservare. După ce a fost descoperit, acesta a fost restaurat de către specialişti de la Institutul de Arte Plastice.
