Instabilitatea politică, rivalitatea dintre organizaţiile teroriste Statul Islamic şi Al-Qaeda şi numeroşi alţi factori fac din eforturile internaţionale pentru combaterea terorismului un simplu grăunte de nisip în deşert.
În ultima perioadă au fost comise o serie de atacuri necoordonate ale extremiştilor islamişti contra unor ţinte aflate pe trei continente: un atentat sinucigaş la Istanbul a vizat turişti germani; oameni înarmaţi au deschis focul asupra unei cafenele aparţinând lanţului Starbucks şi a unui birou al ONU la Jakarta; un grup terorist a atacat un hotel frecventat de străini la Ouagadougou, capitala Burkinei Faso, ucigând peste 20 de persoane originare din 18 ţări. Până de curând, Burkina Faso a fost ferită de violența islamistă care loveşte ţările vecine. Dar acest stat subsaharian enclavat a devenit ultimul inel al unui lanţ de teritorii lovite de atacuri provenite din Nigeria, unde filiala Statului Islamic, Boko Haram, rămâne o forţă în pofida eforturilor recente ale guvernului, sau din Somalia, unde extremiştii Al-Shabaab au invadat săptămâna trecută o bază a armatei şi au ucis peste 60 de soldaţi kenyeni.
Chiar dacă nici unul din ele nu a fost sofisticat şi din fericire nici la fel de sângeroase ca cele din Paris, în noiembrie, aceste atentate subliniază amploarea ameninţării de astăzi din partea Statului Islamic, Al Qaeda şi organizaţiile lor afiliate de pretutindeni. Africa, şi în special Sahel, sunt în mod special din ce în ce mai mult „noul front” în militantismul islamist. Ceea ce demonstrează că ameninţarea teroristă s-a extins asupra continentului şi nu doar asupra litoralului său mediteranean.
Strategie globală
Organizaţia jihadistă Statul Islamic a revendicat responsabilitatea în seria de atacuri care au îndoliat Indonezia, la câteva ore de la comiterea lor, într-un comunicat difuzat de agenţia sa de presă, Aamaq. În atacuri au fost ucise zece persoane la Jakarta, în apropierea unei cafenele Starbucks şi nu departe de mai multe agenţii ONU. Prin acelaşi canal, EI a revendicat ultimele sale atacuri din Libia.
Haosul de la Jakarta, care a urmat împuşcăturilor şi atentatelor cu bombă din Turcia, Irak şi Camerun, este o confirmare suplimentară că organizaţia Statul Islamic continuă în prezent o extindere la nivel internaţional a unei campanii de teroare, de atacuri aproape zilnice având ca obiectiv global preluarea luptei contra „inamicului”.
Virajul strategic a urmat intensificării presiunii militare asupra zonelor din vestul Irakului şi Siriei, revendicate de SI ca fiind patria sa, arată L’Obs. Aceste teritorii sunt baza califatului declarat de şeful organizaţiei jihadiste, Abu Bakr Al-Baghdadi în 2014. Atacurile din Siria ale coaliţiei internaţionale condusă de SUA asediază fieful teroriştilor Raqqa în Siria şi alte bastioane. În Irak, combatanţii SI au fost alungaţi de armata irakiană şi de peshmerga kurzi din oraşul Mossul.
Răspunzând acestor înfrângeri, Baghdadi pare să fi decis că cea mai bună formă de apărare este atacul. Şi a ales ca ţinte bastioane civile greu de protejat de aliaţii occidentali. Atrocităţile din noiembrie trecut din Paris au demonstrat în ce punct câţiva jihadişti fanatici pot face ravagii şi ce temeri pot genera aceste teribile evenimente. Autorităţile au declarat la Jakarta o situaţie apropiată de cea de la Paris. Potrivit metodologiei SI, indirect ghidaţi de Baghdadi, donatorii de fonduri şi simpatizanţi ai grupurilor extremiste indoneziene pare că au conspirat pentru a lovi civili şi ţinte occidentale cum este cafeneaua Starbucks şi poliţia, simbol al autorităţii statului.
Sydney Jones, analist la Institute for Policy Analysis, a precizat că atentatele de la Paris au atras elogiile a circa 500-700 de indonezieni care luptă pentru SI în Siria. Bahrun Naim, un ex-prizonier şi intelectual jihadist, pe blogul lui, a cerut viitorilor jihadişti în Indonezia să studieze planificarea, ţintirea, calendarul, coordonarea, securitatea şi curajul comandourilor din Paris. Până de curând nu exista o structură SI în Indonezia, dar Jones prezicea în noiembrie că rivalitatea dintre doi comandanţi SI indonezieni, aflaţi în Siria, Bahrum Syah şi Abu Jandal, ar putea organiza un atac stil-Paris în Indonezia.
Ură contra tuturor
Grupul şi-a multiplicat atacurile în lume – Franţa, Egipt, Turcia, Arabia Saudită, Tunisia, Afganistan, Australia, Canada şi acum Indonezia. O serie nesfârşită care pune în discuţie caracterul regional al califatului autoproclamat în 2014 de Abu Bakr Al-Baghdadi, la Mossul, în Irak. Chiar numele organizaţiei demonstrează schimbarea strategiei şefului ei: la debut se numea Statul Islamic din Irak şi Levant, acum a devenit simplu Statul Islamic, semn că nu caută să se limiteze geografic. Sunt experţi care susţin că organizaţia jihadistă este în dificultate după crearea coaliţiei internaţionale condusă de SUA pentru combaterea SI, dar alţii subliniază „ce grup în dificultate coordonează două atacuri majore în două capitale diferite – Istanbul şi Jakarta – în doar trei zile?”
Ţintă specială
Potrivit experţilor, SI a vizat Indonezia încă de la debutul expansiunii – cu 250 milioane de locuitori, arhipelagul este ţara musulmană cea mai populată din lume (85% din locuitori), populaţia este majoritar tânără şi foarte conectată, 80% din internauţii ţării utilizează reţelele sociale, unde excelează cei care recrutează pentru SI. Din iulie 2014, pe Internet circulă un video al unui indonezian combatant în Siria şi care cheamă compatrioţii să i se alăture. Foarte rapid, SI a înregistrat o susţinere cu greutate : condamnat la 15 ani de închisoare în 2011, Abu Bakar Bashir, fondatorul Jemaah Islamiyah, a depus jurământ de credinţă „califului” Al-Baghdadi din celula sa. În afara glorificării califatului autoproclamat pe vastele terenuri din Siria şi Irak pe care le controlează, SI se bazează şi pe tensiunile religioase care zguduie Indonezia. Un fenomen recurent şi un catalizator pentru curentele radicale.
Război total
Campania terorii
Pretutindeni unde este dusă, campania internaţională de teroare a Statului Islamic are ca obiectiv atingerea scopurilor ideologice definite. Fără eliminarea fizică a SI, perspectiva sfârşitului acestei campanii este îndepărtată. Comentatorul Graeme Wood nota că Statul Islamic nu vrea sau nu caută pacea cu inamicii săi. Nu va exista un armistiţiu sau o încetare a focului. SI se consideră ca un semn înaintea sfârşitului lumii şi înaintea venirii Apocalipsei s-a angajat să distrugă toţi cei 200 de milioane de musulmani şiiţi, pe care îi consideră eretici, şi toţi ceilalţi musulmani care acceptând guvernare laică au confirmat apostazia lor, şi „armata Romei” (Vestul). Statul Islamic în Siria şi în Irak continuă să se bazeze pe recruţii străini pentru a-şi întări efectivele, dar perpetuarea campaniei sale mondiale de teroare depinde de atragerea de afiliaţi şi simpatizanţi din lumea musulmană, şi dincolo, prin media sociale şi Internet.
„Filiale“ agresive. De la bande violente la terorism internațional
Gruparea Boko Haram, din nordul Nigeriei, acuzată de atentatul sinucigaş de zilele trecute într-o moschee din Camerun, este tipică grupărilor care au început ca bande violente independente şi care mai târziu s-au aliat cu Statul Islamic. Unii membri ai grupului Jemaah Islamyah din Indonezia, o filială Al Qaeda responsabilă de atentatul din Bali din 2002 sunt suspectaţi că au trecut la SI. Printre vecinii Indoneziei, grupul Abu Sayyaf, acuzat de numeroase atentate sângeroase în Filipine şi combatanţii Bangsamoro, Libertatea islamică din Mindanao, au jurat de curând credinţă Statului Islamic. Iar majoritatea musulmană din Malaysia este în stare de alertă faţă de imitatorii SI.
Creşterea notorietăţii internaţionale a SI şi chemarea federatoare pentru fanatici şi fundamentalişti, nemulţumiţi şi deposedaţi este o organizaţie criminală a lumii musulmane sunnite. Şi prima sa ambiţie este simplă – să fie prima organizaţie teroristă cu o anvergură cu adevărat mondială.
Statul Islamic nu este o nouă Al Qaeda, este un virus mutant, care, de fiecare dată când crezi că a fost eradicat, renaşte mai puternic şi mai bine adaptat la mediul său. Chiar dacă organizaţia Statul Islamic a fost fondată oficial în 2006-2007, câteva luni după moartea lui Abu Musab Al-Zarkawi, acest jihadist iordanian de origine palestiniană este adevăratul „tată”.
Teroare la Ouagadougou
Centrul capitalei Burkina Faso, Ouagadougou, a fost teatrul unui atac terorist revendicat de Al Qaeda din Maghrebul islamic (Aqmi). În seara de vineri, 15 ianuarie, atacatorii, al căror număr este incert, s-au retras cu ostatici la unul din etajele superioare ale hotelului Splendid, după ce mitraliaseră terasele restaurantului Cappuccino. Forţele de securitate ale ţării au intervenit, operaţiunea a durat pe tot parcursul nopţii de vineri spre sâmbătă şi o parte a dimineţii de sâmbătă. Cel puţin 23 de persoane de 18 naţionalităţi au murit în acest atac, iar forţele guvernamentale au eliberat 123 de ostatici. Ministerul de Interne a anunţat sâmbătă spre amiază că asalturile atacatorilor asupra Splendid şi Cappuccino au fost stopate, dar era în curs alt atac asupra altui hotel, Yibi, situat în faţa hotelului Splendid.
Vineri seară, atacatorii au mitraliat Taxi-Brousse şi Cappuccino, au incendiat vehicule care au explodat şi apoi s-au retras în hotelul Splendid. Echipa de securitate de la intrare nu a putut împiedica pătrunderea teroriştilor, în jurul orei 19.45, când au izbucnit împuşcături şi detonări. Splendid, situat pe una din principalele artere ale capitalei, cu 147 de camere, este frecventat de occidentali şi de personalul agenţiilor ONU. În primele ore ale zilei de sâmbătă mai multe persoane au afirmat că holul hotelului era în flăcări şi erau auzite strigăte.
În acelaşi timp, preşedintele francez, François Hollande, a denunţat „atacul odios şi laş care a locit Ouagadougou” şi a precizat că „forţe franceze au susţinut forţele burkinabe”. La Washington, autorităţile au anunţat că militari americani s-au alăturat forţelor speciale franceze. Pentagonul a confirmat sprijinul SUA – „Franţa a cerut o susţinere imediată ISR (supraveghere aeriană, asigurată de drone) şi suntem pe cale să o punem în acţiune”. Forţele speciale franceze sunt staţionate la periferia Ouagadougou în cadrul luptei anti-jihadiste în Sahel, iar Washington dispune de 75 de militari în ţară.
Atacul survine la mai puţin de două luni după cel asupra hotelului Radisson Blu din Bamako, în Mali. 21 de persoane au fost ucise într-o luare de ostatici revendicată de aceeaşi mişcare, Al-Mourabitoun, condusă de algerianul Mokhtar Belmokhtar. Evenimentul este inedit în capitala Burkinei Faso, deşi ţara, membră a „G5 Sahel”, grup consacrat în special luptei antiteroriste şi „punct permanent de susţinere” a operaţiunii franceze Barkhane, a mai fost ţinta operaţiunilor jihadiste.
În aprilie 2015, şeful securităţii minei de mangan din Tambao (nord), un român, a fost răpit
într-o acţiune revendicată de Al-Mourabitoun. Nu sunt veşti despre situaţia lui. Armata ţării precizase în seara zilei de vineri că nordul teritoriului, în apropierea frontierei cu Mali, a fost vizat de un prim atac în cursul zilei „În jurul orei 14 (locală) circa 20 de indivizi neidentificaţi super-înarmaţi au atacat jandarmii aflaţi în misiune comandată în satul Tin Abao”. Atacatorii au fugit şi sunt căutaţi.
