Unii istorici spun că în temniţele cetăţii a stat asasinul arhiducelui Franz Ferdinand, cel care a provocat primul război mondial.
Introducerea Cetăţii Aradului în circuitul turistic a determinat conducerea oraşului să apeleze la istorici, care să cerceteze documente din arhivele de la Viena şi Budapesta, pentru a afla tainele cetăţii în formă de stea de pe malul Mureşului. Bugetul Aradului pentru 2012 prevede 100.000 de lei pentru aceste studii. Cetatea Aradului este un brand al oraşului şi introducerea ei în circuitul turistic după 2013, speră municipalitatea, va atrage turiştii ca un magnet. Deocamdată, în Cetate se află un batalion al armatei române.
Bani pentru istorie
Deocamdată, în Cetate se află un batalion de Infanterie, dar şi modulul român al batalionului mixt româno-maghiar de menţinere a păcii, care, conform unor protocoale semnate cu Ministerul Apărării Naţionale se va muta într-o altă cazarmă, iar Primăria Aradului va face investiţii pentru introducerea Cetăţii în circuitul turistic. În perioadă de criză nu este deloc uşor. Pentru punerea în valoare a acestui brand al Aradului, vor fi încheiate parteneriate public-private, iar investitorii privaţi vor putea să-şi deschidă diverse afaceri în zonă. Cetatea va fi redată circuitului turistic „pe bucăţi”, pentru că nu vor fi disponibile sume uriaşe de bani pentru reabilitarea ei dintr-o dată. Până când vor fi găsiţi investitorii, istoricii arădeni vor studia documente din arhivele de la Viena şi Budapesta despre Cetatea Aradului. O parte dintre documentele despre Cetate au ajuns la Arad. Ele vor fi traduse şi se aşteaptă sosirea altora pentru ca specialiştii să înceapă editarea ghidurilor turistice, dar şi realizarea unui muzeu despre istoria Cetăţii Aradului. Specia-liştii de la Viena şi Budapesta îi vor ajuta pe cei de la Arad.
Ctitoria Mariei Tereza
Cetatea Aradului a fost construită pe malul stâng la Mureşului, la cererea împărătesei Maria Tereza. A fost proiectată de Ferdinand Philipp Harsch în stilul fortificaţiilor franceze de tip Vauban-Tenaille, în formă de stea cu şase colţuri, şi era prevăzută cu trei rânduri de cazemate subterane şi mai multe rânduri de şanţuri, care puteau fi inundate. Lucrarea a durat 20 de ani, între 1763 şi 1783, şi a fost executată de mii de deţinuţi. Legenda spune că Cetatea Aradului a fost construită cu cărămizi transmise din mână în mână de un lanţ uriaş de militari, de la fabrica din Jimbolia până la Arad. În interiorul cetăţii a existat o biserică catolică şi în clădirile din jur au fost găzduiţi călugării franciscani. Acum, prin acoperişul bisericii ies copacii. Cetatea Aradului a fost până în 1918 una dintre cele mai mari închisori militare ale Imperiului Austro-Ungar. Aici au fost închişi militari imperiali, răsculaţi ai lui Horia, Cloşca şi Crişan ori prizonieri de război sârbi în prima conflagraţie mondială.
Revoluţia de la 1848 a marcat Cetatea. În luptele din zona Cetăţii Aradului au murit mii de oameni. Armata maghiară a asediat cetatea, iar garnizoana din cetate a bombardat oraşul zilnic, timp de nouă luni cu peste 40.000 de proiectile de artilerie. În vara anului 1849, armata revoluţionară maghiară a ocupat fortificaţia, dar după 46 de zile, armatele ruseşti şi austriece i-au obligat pe unguri să se predea. 500 de ofiţeri ai armatei revoluţionare au fost închişi în cetate. Cei mai mulţi au fost condamnaţi la moarte. În toamna aceluiaşi an, 13 generali au fost executaţi de autorităţile austriece. Mai apoi Cetatea Aradului a rămas una dintre închisorile de temut ale Imperiului. Tot în Cetatea de pe malul Mureşului se pare că a fost încarcerat Gavrilo Princip, autorul asasinatului asupra arhiducelui Franz Ferdinand, din data de 28 iulie 1914, de la Sarajevo, moment considerat a fi semnalul începerii primului război mondial. În vara anului 1914, mii de sârbi au fost aduşi în lagărul situat în Cetatea Aradului. Ei au fost plasaţi într-o zonă a cetăţii, cu multă igrasie, nefolosită de aproape un secol. Mii de sârbi au murit în lagărul din Cetatea Aradului. Un medic român, dr. Brânduş, l-a contactat pe deputatul de Arad, Ştefan Cicio Pop, şi i-a povestit despre soarta sârbilor întemniţaţi în lagărul din cetate. Acesta avut curajul să intervină în sprijinul celor 11.000 de sârbi întemniţaţi în cetatea Aradului şi supuşi unui regim de exterminare. Intervenţia deputatului român a fost făcută în Parlamentul Ungariei de la Budapesta. 
Armata română a sosit în 1919
În iulie 1919, Cetatea Aradului a fost preluată de către armata română care se află şi acum, după aproape 100 de ani, în Cetate. Arădenii pot vizita acest obiectiv, pe care ei îl consideră un brand al oraşului, de două-trei ori pe an, cu ocazia unor zile ale porţilor deschise.
