Secretarul de Stat, John Kerry a sosit ieri la Bagdad pentru întrevederi la nivel înalt în vederea alcătuirii unei coaliţii contra militanţilor sunniţi ai SI care au preluat controlul unei părţi din nordul şi vestul Irakului.
În ajunul celei de a 13 comemorări a atentatelor din 11 septembrie, preşedintele Barack Obama urma să prezinte (azi-noapte pentru România), în cadrul unei alocuţiuni solemne de la Casa Albă, strategia SUA pentru slăbirea şi apoi distrugerea grupării teroriste Statul Islamic, care doreşte instaurarea unui „califat”, torturează şi ucide populaţia oraşelor capturate din Irak şi Siria şi care a executat doi ziarişti americani. Occidentul a subliniat ameninţarea crescândă a SI şi Washingtonul caută să formeze o largă coaliţie internaţională pentru combaterea acestui flagel terorist.
Preşedintele Obama este pregătit să autorizeze lovituri aeriene în Siria în cadrul campaniei militare contra jihadiştilor Statului Islamic în Irak şi Siria, un teren nou şi imprevizibil. Obama se confruntă cu o serie de sfidări, inclusiv în ce priveşte modul de formare şi echipare a unei forţe terestre viabile pentru a lupta contra SI în interiorul Siriei, sau cum să intervină fără a-l ajuta pe preşedintele Bachar al-Assad şi cum să apeleze la parteneri potenţiali reticenţi, ca Turcia şi Arabia Saudită.
Era așteptat ca Obama să le explice americanilor strategia sa pentru „degradarea şi distrugerea finală a grupului terorist”, o campanie pe termen lung mult mai complexă decât loviturile aeriene ale SUA folosite contra Al Qaeda în Yemen, în Pakistan şi în alte zone. Obama a rezistat de peste trei ani unui angajament militar în Siria, de teama că, dacă înarmarea rebelilor care se opun regimului de la Damasc nu permite modificarea echilibrului în războiul civil, o intervenţie militară directă ar putea avea recăderi într-o regiune instabilă. Când a ameninţat Siria anul trecut cu raiduri aeriene după ce forţele lui Assad folosiseră armele chimice, opoziţia implacabilă în Congres a cerut renunţarea la acel plan. Acum însă, ameninţarea jihadiştilor SI a schimbat din nou climatul politic american şi calculele sale.
Marţi, şeful Casei Albe a informat liderii republicani şi democraţi din Senat şi Camera Reprezentanţilor despre planurile sale, Obama declarându-le că are autoritatea necesară pentru a ordona o operaţiune extinsă, dar ar fi „o acţiune binevenită din partea Congresului dacă va ajuta la efortul global”. Congresul este divizat asupra necesităţii unui vot privind o acţiune militară înaintea alegerilor de la jumătate de mandat şi cele două tabere par a fi în căutarea unui mijloc de obţinere a susţinerii Congresului fără o autorizare explicită a forţei. O altă temă a discuţiilor este ca legiuitorii să aprobe fonduri de 500 milioane dolari pentru formarea şi înarmarea rebelilor sirieni care se luptă cu forţele Statului Islamic. Casa Albă a fost galvanizată de decapitarea a doi ziarişti americani, James Foley şi Steven Sotloff, executat fiecare de un terorist mascat al SI. Imaginile difuzate în lumea întreagă au întors opinia publică americană – 65% – în favoarea unei acţiuni militare contra teroriştilor. În continuare, Obama a exclus trimiterea în teren de trupe americane, deşi cifrele armatei arată că loviturile aeriene nu sunt suficiente pentru oprirea SI.
Obstacole în calea unei coaliţii
Mutarea preşedintelui american intervine după săptămâni de discuţii şi lobbing intens pe lângă aliaţi la Summitul NATO de săptămâna trecută în Ţara Galilor. Există însă complicaţii. De exemplu, Guvernul turc se teme de o ripostă agresivă contra SI din cauza preocupării că grupul ar putea ameninţa viaţa celor 49 de cetăţeni turci pe care îi deţine ostatici, inclusiv consulul general, capturaţi după ce jihadiştii au atacat consulatul Turciei din Mossul. Marţi, secretarul Apărării, Chuck Hagel s-a întâlnit cu lideri turci pentru a discuta participarea lor la acest efort contra Si, dar nu a primit angajamente concrete. Casa Albă l-a trimis pe secretarul de Stat, John Kerry, în Arabia Saudită pentru a înrola saudiţii, care sunt o sursă vitală de finanţare pentru grupurile care se opun regimului Assad. Arabia Saudită, deşi aprobă planul SUA, are temerea că intrând în război cu SI ar putea provoca o reacţie în rândul extremiştilor sunniţi din propria populaţie.
Înainte de a merge în Iordania în cadrul unui turneu destinat punerii bazelor unei coaliţii contra Statului Islamic în Irak, Kerry a făcut o escală-surpriză în Irak unde urma să se întâlnească cu premierul Haidar al-Abadi. O vizită având ca obiectiv susţinerea noului guvern în lupta contra jihadiştilor SI, care controlează o parte din ţară.
Kerry efectuează un vast turneu în Orientul Mijlociu în cadrul planului de acţiune dezvăluit de Obama miercuri seara. După Amman, secretarul de Stat american va merge la Jeddah în Arabia Saudită unde se va întâlni cu şefii diplomaţiilor ţărilor din Golf, din Irak, Egipt şi Turcia. Reuniunea, prevăzută pentru joi, este destinată discutării „problemei terorismului în regiune, a organizaţiiilor extremiste şi a mijloacelor de a le combate”, potrivit agenţiei saudită oficială de presă, SPA. Vineri, va fi rândul preşedintelui francez, François Hollande de a intra în acţiune – va merge în Irak înaintea organizării, luni, la Paris, a unei conferinţe internaţionale asupra „păcii şi securităţii” în această ţară.
Ţările arabe de prim plan au afirmat deja că doresc susţinerea proiectului american de coaliţie. Egiptul, ţară-cheie în regiune, a afirmat că susţine „politic” SUA, dar a avertizat că o participare la măsuri securitare va trebui să se facă „în cadrul unei rezoluţii a Consiliului de Securitate”. Ţările membre ale Ligii Arabe au afirmat şi ele determinarea comună de a înfrunta grupările teroriste, între care Statul Islamic.
