Printre cele mai răsunătoare eşecuri se numără cel al mall-ului Armonia
Aradul este unul dintre judeţele fruntaşe din România după numărul de firme care şi-au declarat insolvenţa şi falimentul. Sute de societăţi comerciale şi-au închis porţile, iar bunăstarea arădenilor există doar în hârtiile politicienilor. La Tribunalul Arad, sute de firme au cerut în acest an intrarea în insolvenţă sau în faliment. Ultima lovitură a fost închiderea complexului comercial Armonia, care în urmă cu patru ani, la deschidere a fost considerat primul mall din Arad.
Industria Aradului moare
La Arad, rând pe rând, fabricile de tradiţie „au murit”. Pe locul vestitei fabrici textile UTA acum se înalţă un cartier de blocuri şi o zonă industrială, iar în locul fabricii de mobilă, vestită în întreaga lume pentru mobila sculptată produsă la Arad, este acum cel mai nou parc din oraş, cum spun în derâdere arădenii despre un imens spaţiu viran unde cresc bălăriile şi copacii sălbatici. Terenul a fost vândut şi acolo ar fi trebuit să înceapă construcţia unui alt mall, dar investitorii au amânat din nou demararea proiectului din cauza crizei. O altă fabrică de tradiţie, „Arădeanca”, vestită pentru păpuşile produse, se zbate acum în datorii şi a cerut falimentul. Fabrica a avut în 1999 peste 250 de angajaţi, pentru ca acum să mai numere 30. Conducerea a motivat cu intrarea pe piaţă a păpuşilor chinezeşti, dar adevărul este că fabrica de păpuşi de la Arad nu s-a adaptat cerinţelor pieţei şi a produs cam acelaşi gen de păpuşi cu care se jucau părinţii actualilor copii. Criza a atins şi piaţa păpuşilor, iar „Arădeanca” nu mai rezistă. Datoriile acumulate sunt uriaşe, majoritatea către bugetul de stat. Falimentul fabricii arădene va însemna, de fapt, moartea unui alt mare producător arădean cu tradiţie.
Dispare de pe piaţă apa minerală de Lipova?
O altă societate comercială cunoscută în România, compania care produce vestita apă minerală de Lipova, a intrat în faliment. Afacerea cu apă minerală la Lipova a părut un succes, iar societatea comercială a fost listată la un moment dat la Bursa de Valori Bucureşti. Potrivit Bursei de Valori Bucureşti, la sfârşitul anului 2011, SC Lipomin SA a avut o cifră de afaceri de 11,5 milioane de lei, dar şi o pierdere de 44,6 milioane de lei.
Firmele de construcţii cu tradiţie în Arad par a avea probleme serioase. Astfel, AMARAD şi-a cerut falimentul la Tribunalul Arad. Firma are datorii de peste nouă milioane de lei numai către bugetul de stat, dar şi către alţi creditori, ceea ce a dus la imposibilitatea funcţionării sale. Conducerea a hotărât declanşarea procedurii falimentului, drept cea mai bună soluţie. Şi totuşi, în 2010, AMARAD a avut profit aproape 900.000 de lei. Un agent economic de tradiţie al industriei arădene, fabrica de vagoane marfă, a intrat în insolvenţă în cursul anului trecut. Povestea pare a avea însă un final relativ fericit, deoarece a fost găsit un investitor german, producător european de vagoane, care a achiziţionat fabricile de vagoane din Arad, Turnu-Severin şi Balş şi va reîncepe producţia. Nimeni nu ştie însă unde exact va produce vagoane şi dacă acest lucru se va întâmpla şi la Arad, deoarece fabrica de vagoane marfă nu are dotări moderne şi halele se află într-o zonă relativ centrală a oraşului.
Nu numai marii producători ai industriei arădene au fost ajuns în insolvenţă. SC Transdara SA, societate comercială de transport persoane, a solicitat la Tribunalul Arad declanşarea procedurii insolvenţei, din cauza datoriilor foarte mari pe care le are.
Faliment din cauza Guvernului
Una dintre primele fabrici ale Aradului, falimentată datorită indolenţei Guvernului României, a fost Sanevit, fabrica de seringi şi ace unifolosibile. A fost inaugurată în 1995, iar la acea vreme era unica fabrică de acest gen din ţară. A fost construită cu un credit guvernamental şi acţiunile ei au fost vândute foarte bine. Numai că Ministerul Sănătăţii din România a preferat să achiziţioneze seringi şi ace de unică folosinţă din China, mai slabe calitativ. Asociaţia micilor acţionari din Sanevit a acuzat în repetate rânduri faptul că falimentul de la Sanevit a fost orchestrat de către conducerile succesive ale Ministerului Sănătăţii, care au preferat comisioane grase pentru produsele similare din import. Acum, Ministerul Economiei şi Comerţului încearcă să privatizeze ceea ce a mai rămas din ceea ce a fost în anul 1995, cea mai modernă fabrică de profil din sud-vestul Europei.
