Pictura murală a vechiului lăcaș de cult, la fel ca și mobilierul bisericesc, au fost iremediabil deteriorate, ceea ce ar putea atrage declasarea bisericii care este monument istoric.
Locuitorii orășelului maramureșean Șomcuta Mare sunt profund divizați de o acțiune pe care unii o consideră drept o barbarie culturală. Este vorba de renovarea vechii biserici din oraș, care are hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel. Modul în care a început renovarea ar putea atrage pierderea statutului de monument istoric de clasa B pe care îl are încă acest lăcaș de cult, reprezentativ pentru istoria românilor din regiunea Chioarului. De asemenea, există și posibilitatea unor plângeri penale îndreptate împotriva celor care au executat lucrările ce au dus la distrugerea iremediabilă a picturii murale, precum și a mobilierului bisericesc.
Concret, în prima zi a Postului Paștelui, preotul ortodox din Șomcuta Mare, Mircea Cîmpean, a decis să “renoveze“ biserica în care slujea. Fără să aibă aprobările necesare de la Comisia Zonală a Monumentelor Istorice sau de la Direcția Județeană de Cultură și Patrimoniu Național, el a angajat muncitori care au distrus pictura murală a bisericii, iar mobilierul bisericesc, de la amvon până la băncuțele din interiorul lăcașului de cult, a fost demontat și lăsat pradă intemperiilor. Demersul său a șocat comunitatea locală, iar unii dintre localnici cred că “renovarea“ ar fi, de fapt, o “barbarie“. La rândul său, primarul din Șomcuta Mare, Florin Vasile Talpoș, a admis faptul că „au fost probleme legate de demersul de renovare a bisericii“. El a adăugat că nu există nici un aviz eliberat de administrația locală care să permită derularea lucrărilor în maniera în care au fost executate. De asemenea, surse din cadrul Ministerului Culturii declară că preotul ortodox Mircea Cîmpean și cei care au participat la “renovare“ se vor alege cu dosare penale. “Există infracțiunea de distrugere a monumentelor istorice. În mod normal, trebuie să existe deja o anchetă pe rol la Poliția Monumentelor și la Inspectoratul Județean de Poliție“, au afirmat surse din structura centrală a Ministerului Culturii.
Care este starea de fapt
În acest moment, cea mai mare parte a picturii a fost îndepărtată până la tencuială, iar interiorul lăcașului de cult a fost golit de bănci și de alte obiecte de mobilier, spun credincioșii.
Ei afirmă că lucrările de “renovare“ au fost dispuse de superiorii preotului Mircea Cîmpean, mai concret de episcopul Justin Sigheteanul, care s-a făcut remarcat anul trecut, în timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale prin maniera grosolană în care a amestecat politica și dimensiunea spirituală. În Maramureș, el a fost unul dintre principalii agenți electorali ai fostului premier PSD, Victor Ponta. Justin Sigheteanul ar fi fost invitat la aniversarea corului bisericii și, în acest context, potrivit portalului maramuresenii.ro, i-ar fi cerut apăsat preotului local să îndepărteze din biserică statuile Sfintei Fecioare și Sfântului Anton de Padova, precum și celelalte elemente care aminteau de trecutul catolic al acestui lăcaș de cult. De asemenea, redactorii de la portalul e-communio.ro scriu că există o adevărată campanie de distrugere a unor biserici istorice care au aparținut greco-catolicilor din Maramureș și care sunt “refăcute“ într-un stil care nu are nimic în comun cu istoria reală a acestor lăcașuri de cult. În această situație, pe lângă biserica din Șomcuta Mare, se află și lăcașurile de cult din Copalnic-Mănăștur și cea din Cimitirul Vesel din Săpânța.
O istorie complicată
Biserica din Șomcuta Mare a fost ridicată în anul 1892, de către greco-catolicii din localitate. Aceștia reprezentau imensa majoritate a populației românești din Șomcuta, iar recensământul populației din 1930 din Regatul României arăta că singurii ortodocși erau cei din satul Văleni. Lăcașul de cult, ridicat în stil baroc, a fost confiscată de autoritățile comuniste în anul 1948, după interzicerea Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, apoi lăcașul a fost dat în folosința cultului ortodox. Credincioșii au decis să păstreze în biserică și acele elemente de cult care aminteau de trecutul catolic al comunității lor, inclusiv statuile sfinților.
După anul 1990, când statul român a recunoscut existența Bisericii Greco-Catolice, biserica din Șomcuta Mare a rămas mai departe în folosința ortodocșilor. Preotul greco-catolic Vasile Butean a declarat că nici nu a revendicat lăcașul de cult, ci a preferat să ridice o nouă biserică pentru comunitatea sa, pentru a nu altera liniștea șomcutenilor. El însă regretă distrugerea vechii biserici. „Acest lăcaș de cult era în inima șomcutenilor. Este păcat că a fost făcut acest lucru!“, a spus preotul Vasile Butean. Preotul Mircea Cîmpean a comunicat credincioșilor că lăcașul de cult va fi repictat și că statuia Sfintei Fecioare va fi readusă în biserică.
