Acum patru ani, tot în luna iunie, Mark, delfinul care a jucat în mii de spectacole, în Constanţa, îşi ducea la bun sfârşit ultima reprezentaţie. Avea să moară repede şi singur, după 23 de ani de captivitate şi trei ani de singurătate totală. Imediat după spectacol, a început să sângereze din fosa nazală. S-a stins în zece minute. Mark era norocos şi poate nostalgic: cunoscuse gustul libertăţii. Timp de şapte ani înotase alături de familie în Marea Neagră. A fost capturat în 1986 şi închis apoi pentru tot restul vieţii.
Poate că în libertate nu ar fi ajuns la 31 de ani, spunea directorul de atunci al Delfinariului din Constanţa. Poate că nici nu ar fi vrut să atingă vârsta aceasta în captivitate, spun specialiştii. În ultimii ani de viaţă a fost parcă şi mai trist, după ce perechea sa, Alina, s-a stins în 2006. De atunci nu mai ieşea din bazin, nu se mai bucura la aplauzele copiilor, de-abia se atingea de peşte.
Pei Pei, adolescentul care nu a cunoscut libertatea
Tot în iunie, Pei Pei, unul dintre delfinii aduşi din China, a murit. Legile europene nu mai permit capturarea mamiferelor din libertate. Autorităţile locale au apelat, aşadar, la un import: au cumpărat din China trei delfini care fuseseră născuţi în captivitate. Costul total a fost de circa 400.000 de euro, iar călătoria în sine a reprezentat o întreagă aventură. Au ajuns cu bine. Pei Pei era cel mai mic şi singurul mascul. Este posibil să fi existat o incompatibilitate între el şi cele două femele. Cauzele morţii, cel puţin cele iniţiale, indică o peritonită, dar rezultatele exacte vor fi gata peste câteva zile.
„Pentru un delfin, bazinul e o cuşcă“
Indiferent care ar fi cauza morţii, asociaţiile de protecţie a animalelor sunt categorice: delfinii nu ar trebui să trăiască în captivitate. „Pentru un delfin, bazinul e o cuşcă“, este unul dintre mesajele Asociaţiei Mondiale pentru Protecţia Animalelor (WSPA). Potrivit unui material postat pe pagina de internet a asociaţiei, delfinii sunt animale care se deplasează foarte repede, care trăiesc în grupuri sociale complexe, atunci când sunt liberi, şi care nu se pot comporta natural în captivitate. Ţinând cont de aceste lucruri, WSPA cere închiderea tuturor locurilor de atracţie în care sunt închişi delfini. „Trebuie să recunoaştem, noi, oamenii, i-am scos pe delfini din cadrul şi ritmul lor natural de viaţă, în libertate şi sălbăticie“, spunea, luni, într-o conferinţă de presă, şi Adrian Bâlbă, directorul Complexului Muzeal şi de Ştiinţe ale Naturii Constanţa.
O viaţă în închisoare
„Rata mortalităţii şi comportamentul anormal al delfinilor captivi dovedesc faptul că lipsa unor stimuli le cauzează un stres teribil. Înotatul apatic în cercuri este numai unul dintre semnele plictiselii şi stresului psihologic. Spaţiul este o altă problemă. Bazinele sunt extrem de mici pentru animalele acestea mari, care ar înota şi circa 80 de kilometri pe zi în libertate. Apele de adâncimi mici expun pielea delicată a delfinilor unor dureroase arsuri solare“, se mai arată în raportul WSPA. Aşa s-a întâmplat cu Mark. Spre finalul vieţii, pielea lui era arsă de soare, tăbăcită şi sângerândă. Pe timpul verii, delfinii din Constanţa susţin spectacole în aer liber. Specialiştii WSPA critică şi metodele de antrenament folosite la nivel mondial, spunând că mamiferele sunt forţate să facă gesturi anormale, umane, prin înfometare, iar înfometarea îi determină pe delfini să-şi ignore instinctele de bază. Delfinii născuţi în captivitate nu sunt domesticiţi şi au exact aceleaşi nevoi ca şi cei născuţi în libertate. Apărătorii drepturilor animalelor consideră chiar şi că înotatul alături de delfini, în mare sau ocean, este dăunător acestora, şi doresc chiar şi interzicerea acestei practici, care nu se întâlneşte în România. La nivel european, activiştii au lansat o campanie publică prin care cer ţărilor Uniunii Europene să interzică construcţia unor noi parcuri marine şi, de asemenea, să interzică comerţul cu delfini pe teritoriul UE.
Actualul Delfinariu din Constanţa va fi modernizat, pentru ca mamiferele să beneficieze de condiţii mai bune. Acum, ele sunt mutate, în fiecare vară, din bazinul interior în cel exterior, fapt care în sine este traumatizant, pentru că se face cu ajutorul unei macarale. Conducerea Complexului Muzeal de Ştiinţe ale Naturii a accesat un proiect european pentru modernizarea şi extinderea facilităţilor.
O atenţie deosebită se va acorda microrezervaţiei, dar punctul principal de atracţie îl va reprezenta noul Delfinariu. Aproape trei milioane de euro vor fi investiţi în extinderea bazinului de vară, care va beneficia de un acoperiş, menit să înlocuiască pânza actuală care îi apără pe delfini de soarele puternic. În plus, se va monta şi un sistem de aer condiţionat. Autorităţile speră că vor atrage mai mulţi turişti. Directorul instituţiei spune că, după finalizarea inves-tiţiei (care mai poate dura doi ani), Delfinariul va putea adăposti până la şase mamifere.
