Singurătatea şi izolarea socială pot creşte riscul de boli cardiace şi accidente vasculare cerebrale, susţin o serie de studii noi, citate de The Independent. Efectul singurătăţii asupra inimii și creierului este similar cu cel observat la persoanele care suferă de anxietate sau au joburi stresante, spun experţii.
Cercetătorii de la trei universităţi, din York, Liverpool şi Newcastle, au analizat 23 de studii relevate în acest domeniu, la care au participat 181.000 de adulţi, care au suferit 4.628 de boli coronariene şi 3.002 accidente vasculare cerebrale. Ei au constat că singurătatea şi izolarea pot fi asociate cu o creştere de 29% a riscului de boală cardiacă şi cu 32% a celui de accident vascular cerebral.
O serie de studii mai vechi au demonstrat deja că singurătatea şi izolarea socială pot duce la moarte prematură, dar până acum a fost neclară dimensiunea riscului asociat cu bolile cardiace sau accidentele cerebrale.
Specialiştii americani spun că personalul sanitar ar trebui să-şi informeze pacienţii asupra importanţei interacţiunii sociale „ca parte a unui stil de viaţă sănătos”. Medicii ar trebui, de asemenea, să ştie dacă un anumit pacient este singur, pentru a putea aprecia mai bine riscul la care acesta este expus.
Autorii studiilor susţin că ar fi nevoie de mai multe cercetări în domeniul folosirii tehnologiei ca metodă de interacţiune, întrucât, deşi poate revigora interacţiunea socială, poate amplifica şi anumite probleme care cresc riscurile.
Având în vedere creşterea gradului de singurătate şi izolare socială din Europa şi America de Nord, în special, medicina trebuie să abordeze urgent urmările asupra sănătăţii fizice.
Cercetătorii spun că singurătatea afectează foarte multe persoane, în special în vârstă, fiind în prezent o problemă serioasă de care ar trebui să se ocupe cu atenţie autorităţile locale şi naţionale de peste tot.
O atenţie la fel de mare ar trebui să acorde interacţiunii sociale şi medicii de diverse specialităţi. Ei ar trebui să demareze campanii împotriva acestui fenomen, aşa cum au făcut şi în cazul altor factori care cresc riscul de boli cardiovasculare, cum ar fi fumatul, poluarea sau alimentaţia necorespunzătoare.
