Întâlnirea de la Bruxelles a conducătorilor de stat din Uniunea Europeană promite să fie mai puţin explozivă decât summiturile anterioare; de această dată, criza din Grecia nu se va mai afla pe agendă.
Summitul liderilor Uniunii Europene, care a început ieri la Bruxelles, ar putea fi calificat de majoritatea participanţilor drept unul „uşor”, fără discuţii aprinse în privinţa fondurilor de salvare pentru Grecia şi fără certuri între Marea Britanie şi Franţa asupra impozitării sectorului financiar. În vârful agendei – din punct de vedere cronologic – s-a aflat ieri confirmarea fostului premier belgian Herman Van Rompuy pentru încă un mandat în funcţia de preşedinte al Consiliului Uniunii Europene.
Focus pe economie
În mod tradiţional, în centrul atenţiei la summitul de la începutul primăverii se află politica economică. În acest an, temele predominante vor fi normalizarea creditelor acordate industriei, luarea de măsuri care să favorizeze creşterea economică, lupta împotriva şomajului şi modernizarea aparatelor birocratice ale statelor membre. De asemenea, va fi discutat un raport al Comisiei Europene asupra mai multor aspecte ale competitivităţii statelor UE, care indică mai multe măsuri prioritare pe care statele membre ar trebui să le ia în anul în curs pentru a contracara efectele recesiunii. Raportul, publicat la începutul acestei săptămâni, arată că Irlanda, Grecia şi Marea Britanie vor avea cele mai mari deficite bugetare (aproximativ 8%), în timp ce Suedia este singurul membru UE care va realiza un surplus bugetar.
O altă concluzie a raportului este că investiţiile în cercetare şi dezvoltare nu ating în multe state nivelul dorit: în fruntea clasamentului se află Suedia şi Marea Britanie, în timp ce Malta şi Bulgaria sunt codaşele Uniunii Europene în acest domeniu.
De asemenea, raportul atrage atenţia asupra faptului că în Spania, Grecia, Bulgaria, România şi statele baltice numărul persoanelor care riscă sărăcia a crescut cu 20% între 2005 şi 2010.
Până în aprilie statele membre ale Uniunii Europene vor trebui să prezinte la Bruxelles programele de stabilitate şi convergenţă, precum şi programele naţionale de reformă, care vor fi implementate apoi, ţinând cont de modificările propuse de Comisia Europeană.
Pactul fiscal al statelor UE, decis la summitul din ianuarie, va fi semnat astăzi de către 25 din cele 27 state membre (nesemnatarele sunt Marea Britanie şi Cehia), Irlanda urmând să aprobe ratificarea printr-un referendum.
Dacă va exista o sămânţă de ceartă în cadrul summitului, aceasta ar fi, cel mai probabil, cererea FMI, a Comisiei Europene şi a mai multor state membre UE de a mări fondurile Mecanismului European de Stabilitate, ESM – propunere căreia Germania, principalul finanţator al fondului, i se opune. Conform portalului de ştiri Euractiv, guvernul de la Berlin nu vede nici un motiv pentru o nouă ridicare a limitei maxime de 500 miliarde euro a ESM. Cancelarul Angela Merkel va cere însă o decizie asupra modului de capitalizare al fondului şi va propune ca aceasta să aibă loc în două tranşe de 50%, cu condiţia ca toate statele membre să plătească simultan.
Poarta UE se deschide pentru Serbia
Al doilea punct important al summitului de la Bruxelles este acordarea statutului de ţară candidată la Uniunea Europeană pentru Serbia. După ce la începutul săptămânii România anunţase că se va opune acordării statutului atâta timp cât problema drepturilor minorităţii române din Serbia va rămâne nerezolvată, guvernele de la Bucureşti şi Belgrad au ajuns la un acord, textul final al protocolului dintre cele două state privind minorităţile a fost convenit miercuri noapte, fiind semnat ieri seară la Bruxelles de către ambasadorul României la UE, Mihnea Motoc, şi ambasadorul Serbiei, Roksanda Nincic.
După cum relatează portalul de ştiri EUobserver, ameninţarea României de a bloca deschiderea procesului de aderare pentru Serbia a fost văzută la Bruxelles drept o încercare de a forţa Olanda să îşi revizuiască poziţia faţă de aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen. Însă, după cum declară un diplomat UE citat de EUobserver, „românii au pierdut multe simpatii legând Serbia de Schengen”.
De altfel, premierul olandez Mark Rutte a repetat joi, conform postului naţional de radio din Bulgaria, că progresele realizate de România şi Bulgaria nu sunt încă suficiente pentru aderarea la spaţiul Schengen. „Avem nevoie de rapoarte pozitive în ceea ce priveşte Mecanismul de Cooperare şi Verificare, care să confirme că cele două ţări fac tot ce este necesar, dar aceasta nu s-a întâmplat încă”, a declarat Rutte.
Conform EUobserver, Van Rompuy a propus joi ca Olanda să îşi dea acordul „de principiu” pentru aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schnegen, în cazul în care următorul raport al Comisiei Europene asupra Mecanismului de Cooperare şi Verificare al celor două ţări va fi pozitiv.
Pentru Serbia, acordarea statutului de candidat la aderare ar însemna sfârşitul unui proces care anul trecut părea încă departe de definitivare; însă arestarea criminalului de război Ratko Mladic şi extrădarea sa către tribunalul pentru crime de război de la Haga, precum şi acordul între Serbia şi Kosovo privind problemele teritoriale, semnat săptămâna trecută, au dovedit că guvernul de la Belgrad a acordat aderării la UE maximă importanţă.
Chestiunea Kosovo
De altfel, Serbia are mult de câştigat de pe urma noului statut; Ognjen Miric, coordonatorul fondurilor europene al Ministerului pentru Integrare Europeană al Serbiei, a declarat, conform agenţiei de ştiri Tanjug, că Belgradul ar putea accesa în acest an 200 milioane euro din fondurile UE. Suma va creşte în 2013, când fondurile aflate la dispoziţia Zagrebului vor fi redistribuite după aderarea Croaţiei la UE.
Contrar aparenţelor, „problema Kosovo” nu a fost încă rezolvată în totalitate – şi Serbia continuă să fie deosebit de iritabilă în această chestiune; după cum relatează portalul de ştiri GhanaWeb, ambasadorul Ghanei la Belgrad a fost expulzat de autorităţile sârbe după ce ţara sa a recunoscut, la începutul săptămânii, independenţa Kosovo. Măsura, menită să convingă guvernul de la Accra să îşi schimbe poziţia, nu a dat însă efectul scontat, Ghana decizând să îşi închidă definitiv ambasada de la Belgrad.
Pentru Serbia, acordarea statutului de candidat la aderare ar însemna sfârşitul unui proces care anul trecut părea încă departe de definitivare.
