Enervarea Rusiei in fata instalarii interceptoarelor americane in Romania ar putea fi atenuata cu argumente rusesti. Statele Unite si Romania au dat asigurari categorice ca instalatiile nu sunt indreptate impotriva Moscovei.
A doua zi dupa anuntul presedintelui Basescu privind hotararea CSAT ca Romania sa accepte instalarea pe teritoriul sau a unor componente ale scutului american anti-racheta, presedintele Rusiei Dmitri Medvedev a dat publicitatii la Moscova noua doctrina militara a Rusiei. Potrivit documentului, strategii rusi plaseaza printre "principalele pericole externe" la adresa Moscovei faptul ca NATO cauta sa-si "extinda functiunile la scara globala, prin violarea normelor de drept international". Noua doctrina denunta apropierea de granitele ruse a "infrastructurii militare ale tarilor membre NATO, evident prin extinderea blocului militar" si inscrie printre pericole posibila dezvoltare a unui "sistem strategic anti-racheta".
Pe de alta parte, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov a declarat vineri la Munchen (la o conferinta de presa comuna cu omologul sau german, Guido Westerwelle), ca Rusia asteapta mai multe informatii de la Washington in legatura cu planurile Statelor Unite de a desfasura interceptoare de rachete in Marea Neagra. Mesajul public catre Romania a venit printr-un comunicat de presa prin care ministerul rus de Externe isi exprima "preocuparea" fata de anuntul de instalare a unor elementele ale scutului american anti-racheta, dar si dorinta de a obtine "clarificari" in aceasta privinta.
"Sunt surprins ca Rusia considera NATO drept principala amenintare in noua sa doctrina strategica. Acest lucru nu reflecta lumea reala", a transmis secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, prin intermediul purtatorului sau de cuvant. "NATO nu este dusmanul Rusiei. Noi vrem sa stabilim un parteneriat strategic cu Rusia pentru ca ne confruntam cu aceleasi amenintari", a accentuat oficialul NATO aflat la conferinta in probleme de securitate de la Munchen. "Abordarea noastra revizuita este conceputa pentru a raspunde la amenintarea ce apare in regiune, provenind de la Iran", a venit declaratia purtatorului de cuvant al Depatamentului de Stat american, Philip Crowley. La momentul anuntului, presedintele Traian Basescu a insistat la randul sau ca "noul sistem nu este indreptat impotriva Rusiei, acest lucru doresc sa-l subliniez in mod categoroc, nu este gazduit pe teritoriul Romaniei un sistem care sa fie indreptat impotriva Rusiei, ci impotriva altor amenintari".
In ciuda unor pozitiei categoric negative exprimate de inaltii oficiali rusi sau a unora de-a dreptul belicoase ale unor lideri de opinie de la Moscova (colonelul Igor Korocenko, redactorul sef al revistei Apararea Nationala, a recomadant Kremlinului ca "Rusia trebuie sa avertizeze Romania ca, daca elemente ale scutului american antiracheta sunt amplasate in tara, vor deveni tinta a tirurilor de rachete de prevenire ale Rusiei"), exista insa premise ca instalarea de interceptoare in Romania sa fie primita fara mare iritare de Rusia. Presedintele Barak Obama a renuntat la planul presedintelui Bush de a instala scutul american anti-racheta in Polonia si Cehia in primul rand cauza opozitiei vehemente a Rusiei. Iar mutarea interceptoarelor din Polonia in Romania poate fi interpretata in fapt drept o concesie facuta atat Moscovei, cat si aspectelor tehnice ale problemei.
Spre deosebire de Polonia, Romania nu are granita comuna cu Rusia, iar mutarea scutului mai la sud raspunde mai bine provocarilor venite dinspre Iran (teritoriul Romaniei va fi protejat in intregime, cu urmari pozitive chiar pentru spatiul ex-sovietic). Directorul adjunct al Institutului pentru Analize Politice si Militare de la Moscova, Aleksandr Hramcihin, aminteste intr-o declaratie pentru cotidianul Gazeta, ca atunci cand Washingtonul dorea ca scutul sa fie instalat in Polonia (interceptoare) si Cehia (radare), "Rusia a insistat ca, daca ar mai trebui amplasate in alte locuri, atunci Romania si Bulgaria ar putea fi cele mai potrivite locatii" si atrage atentia ca desfasurarea interceptoarelor de rachete in Romania este conditionata de "amenintarea iraniana". Pe aceiasi linie, postul de televiziune rus NTV comenta ca "Romania este mai aproape de Iran decat Polonia si Cehia".
Ca Rusia ar avea mai putine sa fie iritata de interceptoarele din Romania decat de cele din Polonia lasa sa se inteleaga si din argumentatia fostului ministru al apararii, Ioan Mircea Pascu. Anticipand obiectiile publice ale Rusiei, Ioan Mircea Pascu, a declarat in ziua sedintei CSAT la RFI ca spre deosebire de Polonia "noi nu avem enclave rusesti pe teritoriul nostru, cum se intampla in zona respectivacu Kaliningradul, si ca atare, cred ca ecuatia ar trebui sa fie mai simpla . Nu ma astept la o acceptare, desi banuiesc ca totusi o anumita consultare intre rusi si americani a existat pe acest subiect".
Din acest punct de vedere, diverse luari de pozitie politice care tin seama in mod deosebit de susceptibilitatea Rusiei ar putea sa nu se dovedeasca tocmai realiste. si sa provoace, prin urmare, intarzieri .
Potrivit legii, hotararea CSAT trebuie sa fie ratificata de Parlament. Presedintele Comisiei de Aparare de la Senat, Teodor Melescanu, care s-a aratat convins ca ratificarea va decurge fara probleme, a anuntat ca ministrii de Externe si de Aparare sunt asteptati miercuri de comisiile parlamentare din domeni pentru a da detalii cu privire acceptul de instalare al scutului anti-racheta. Presedintele Comisiei de Politica Externa, Titus Corlatean, a spus ca "opinia publica trebuie sa cunoasca toate elementele, si avantajele, dar si riscurile la care va trebui sa facem fata" ale acestei decizii extrem de importante. "Vor fi si reactii fara indoiala din partea unor cercuri care constant s-au impotrivit acestuit tip de proiect si cred ca este bine ca la nivelul Parlamentului sa avem toate datele, sa avem aceasta evaluare pentru ca e o responsabilitate pe care ne-o asumam cu totii, nu doar Executivul, nu doar CSAT, nu doar presedintele Romaniei, dar si Parlamentul", a explicat el.
Or, se pare ca "cercurile care s-au impotrivit constant" sunt legate in primul rand de PSD. Ion Iliescu a declarat Inpolitics ca inainte de ratificare, instalarea scutului anti-racheta ar putea face obiectul unui referendum si ca ceea ce ar fi stat la baza anularii angajamentului american in Cehia si Polonia ar fi fost opozitia opiniei publice din cele doua tari. Afirmatia este insa cel putin inexacta, polonezii pronuntandu-se ferm pentru instalatiile americane, cehii manifestand unele rezerve, iar Rusia protestand pe toate canalele impotriva initiativei Washingtonului. O pozitie net diferita fata de cea exprimata politicieni precum Emil Boc, Emil Constantinescu, Calin Popescu Tariceanu, Cristian Diaconescu.
