Romania a obtinut trei medalii olimpice de aur la scrima, ultima dintre ele fiind adjudecata de Mihai Covaliu la Olimpiada de la Sydney din 2000. si pentru editia de anul viitor a Jocurilor Olimpice, tot Covaliu este cea mai importanta speranta la primul loc al podiumului.
Scrima romaneasca incearca sa reziste in competitia pentru suprematie in conditiile in care marile forte ale acestui sport aloca sume impresionante pentru pregatirea si participarea la Jocurile Olimpice de anul viitor de la Beijing. In ciuda dezavantajului financiar si uman, presedintele Federatiei Romane de Scrima, Ana Pascu, nu dezarmeaza si se gandeste la o medalie olimpica. Cele mai mari sperante privind o prezenta pe podium se indreapta catre campionul olimpic si mondial la sabie, Mihai Covaliu, recent medaliat cu bronz la Europene, pe care numai un dezastru l-ar mai impiedica sa isi apere sansele la Olimpiada chineza.
Ana Pascu, vicepresedinte al Federatiei Internationale de Scrima si conducator al forului roman de specialitate, considera ca sportivii nostri au nevoie de istetime in a-si specula talentul nativ pentru a putea sa concureze cu succes in disputa cu granzii scrimei mondiale.
» Cat de aproape sunt scrimerii romani de participarea la Jocurile Olimpice de la Beijing?
– Mihai Covaliu este aproape o certitudine. El ocupa locul patru in clasamentul mondial din acest moment si numai daca ar avea rezultate catastrofale la urmatoarele competitii ar mai putea rata calificarea in conditiile in care primii cinci clasati la fiecare arma merg la olimpiada. In plus, adversarii sai trebuie "sa traga" exceptional pentru a-l depasi la puncte pe Mihai in ierarhia la sabie. Aproape de prezenta la Olimpiada sunt si Cristina Stahl la floreta si Ana Maria Branza la spada. Ambitia noastra este aceea de a califica atat echipa de floreta feminin, ce ocupa pozitia a patra in lume, cat si formatia de sabie baieti, care este deocamdata pe locul noua mondial. Prezenta echipelor la Olimpiada aduce automat si participarea in concursul individual a sportivilor care fac parte din formatie. Din acest punct de vedere este foarte importanta prestatia la Campionatele Mondiale de la Sankt Petersburg ce incep pe 27 septembrie. O clasare pe podium ar inmulti cu trei coeficientul sportivului, cel mai mare alocat competitiilor de scrima. Lupta pentru acumularea punctelor va continua insa si cu ocazia Grand Prix-urilor programate pana in primavara anului viitor. Aici exista insa si o problema cu calendarul international, care a fost prost alcatuit atata vreme cat necesita doua varfuri de forma la intervale scurte de timp, de doua-trei luni, lucru foarte greu de obtinut de catre un sportiv.
» La ce poate spera scrima romaneasca de la Olimpiada din 2008?
– Obiectivul Federatiei este cucerirea unei medalii. Sigur ca ne dorim ca ea sa fie de aur. Ne punem cele mai mari sperante in prestatia lui Mihai Covaliu care dupa aurul olimpic de la Sydney din 2000, titlul mondial din 2005 si bronzul de la Mondialele din 2007 poate emite pretentii la primul loc pe podiumul olimpic. Cei mai periculosi adversari ai lui Covaliu sunt scrimerii rusi, insa la ora disputei orice poate sa conteze, inclusiv un asalt dat gresit care te poate scoate din ritm.
» Cat de mare este diferenta financiara dintre noi si marile forte ale scrimei?
– Incomparabila. Nu incerc sa o prezint ca pe o scuza, dar noi nu ne permitem recompensele financiare pe care le aloca de exemplu rusii pentru componentii echipei lor de sabie, care au un salariu de 5.000 de euro pe luna. Iar cu chinezii chiar nu-i de glumit atata vreme cat l-au angajat pe cel mai bun antrenor din lume, tehnician pe care il platesc cu 15.000 de euro pe luna si caruia i-au asigurat masina, casa si alte facilitati. Noi ne descurcam cu un buget total de maximum 9 miliarde de lei vechi. E clar ca nu putem sa-i rasfatam pe sportivii nostri, dar am incercat sa le asiguram tot ceea ce le trebuie pentru a face performanta.
» In aceste conditii, ce sanse au scrimerii nostri sa se impuna?
– Intotdeauna am considerat ca tarile cu un numar mic de sportivi si antrenori, precum Romania, nu au alta sansa decat sa-i faca pe acestia sa se dovedeasca suficient de isteti incat sa-si exploateze cat mai bine talentul nativ. Avem putine valori si trebuie sa le favorizam pentru a avea sanse la medalii. De exemplu, echipa de sabie masculin nu si-a exploatat cum trebuie potentialul. Acolo unde nu avem valoare nu putem cere, dar unde se poate e pacat sa nu insistam.
» Vor avea scrimerii nostri de patimit din cauza arbitrajelor?
– Din pozitia de vicepresedinte la Federatia Internationala sunt mereu cu un ochi pe arbitri. Nu indraznesc ei sa ne fure pentru ca risca sa nu mai ajunga in pozitia de a arbitra. Oricum, daca o tusa ridica probleme, se poate apela la proba video. z
Competitie inegala
Scrima romaneasca se afla intr-o competitie inegala cu marile forte ale acestui sport. Spre exemplu, Federatia Franceza de Scrima are un buget anual de peste 8 milioane de euro, iar baza de selectie cuprinde 600 de cluburi cu 125.000 de sportivi, in timp ce in China exista peste 60.000 de tragatori licentiati, ceea ce inseamna ca ei au atins un nivel care le permite sa participe la competitii internationale. Comparativ, forul roman de scrima se bazeaza pe un buget anual total de aproximativ 600.000 de euro. "La noi exista doar 28 de cluburi si 1.500 de sportivi legitimati, insa numarul e mai mult pe hartie decat in practica. In plus, multe cluburi nu au sectii pentru toate armele si multi dintre presedinti se gandesc tot mai serios sa renunte. In aceste conditii e tot mai greu sa te bati cu granzii pentru medalii, mai ales la Jocurile Olimpice, unde toata lumea isi aduce cei mai valorosi sportivi", explica Ana Pascu, presedintele FR de scrima.
