Ploile din acest an sunt comparabile ca durata in timp (aprilie-septembrie) cu cele produse in 1615 (cand a plouat zi si noapte in perioada 22 mai – 26 iulie), 1618 (iunie-iulie) sau 1831 (mai-septembrie). Academicieni, profesori universitari, specialisti in hidrologie si meteorologie incearca sa gaseasca explicatii privind situatia Romaniei pe fondul schimbarilor climatice care bulverseaza intreaga planeta. Analiza implicatiilor schimbarilor climatice in tara noastra a fost facuta cu prilejul primei dezbateri stiintifice la nivel national “Romania si schimbarile climatice”. Evenimentul a fost organizat de catre Academia Romana si Universitatea Ecologica din Bucuresti.
Desi pentru Romania nu s-au facut inca estimari privind pierderile social-economice cauzate de schimbarile climatice, exista argumente potrivit carora tendintele vor fi similare cu cele de pe plan mondial. Prof. univ. dr. Mircea Dutu, rectorul Universitatii Ecologice, considera ca inundatiile din acest an se incadreaza printre primele semne evidente ale schimbarilor climatice la nivelul Romaniei. Prof. Ecaterina Ioan Bordei, un meteorolog cu vasta experienta, apreciaza ca desi inundatiile din anul 2005 nu pot fi puse in relatie directa cu schimbarea climei, sunt in acord cu tendinta de accentuare a caracterului extrem al fenomenelor meteorologice. Atingerea punctului de alarma este dovedita de frecventa si periculozitatea sporita ale fenomenelor meteorologice extreme cu caracter dezastruos; daca intre 1950 si 1959 s-au produs 13 catastrofe provocate de clima, in perioada 1990-1999 s-a ajuns la 74, iar in deceniul in curs, potrivit cercetarilor, ne asteptam ca numarul lor sa fie de ordinul sutelor.
Viitor sumbru pentru Europa
De ani de zile se spune la toate intalnirile Grupului interguvernamental de experti privind evolutia climatului, (IPCC), devenit principalul centru de gestionare a problemei din perspectiva informational-predictiva, ca pivotul actualelor schimbari climatice este reprezentat de un proces tot mai accentuat si mai rapid de incalzire a atmosferei. Astfel, daca intre 1910 si 2000 temperatura medie la suprafata Terrei a sporit cu circa 0,7°C, pana in 2100 cresterea se va situa intre 1,4 si 5,8°C. In acelasi timp, daca nivelul mediu al marilor si oceanelor a crescut in secolul XX cu 10-20 cm, previziunile pana in 2100 variaza intre 20 si 88 cm. Dintre toate continentele, Europa va fi afectata printre primele si cel mai sever. Previziunile indica desertificarea unei suprafete de circa 300.000 kmp pe coasta Mediteranei, cresterea temperaturii medii in marile orase cu pana la 7°C. Oamenii de stiinta sustin aceste previziuni prin fenomenul inevitabil de incalzire a climei care a inceput deja si care va dura cel putin un secol. Dar va fi omul capabil sa se adapteze in mod corespunzator acestor schimbari climatice majore? O intrebare care isi cauta raspunsul atat in randul oamenilor de stiinta, cat si in randul oamenilor politici raspunzatori direct de deciziile ce trebuie luate pentru reducerea poluarii si pentru interventiile rapide si eficiente in caz de dezastre naturale.
In Romania inundatiile din acest an au luat viata multor oameni, dar si singura saptamana de vara cu temperaturi foarte ridicate ramane in arhiva pentru numarul mare de morti din cauza caldurii sufocante: 57 de oameni n-au rezistat.
Sapte valuri de inundatii – pagube de minimum 1,5 miliarde euro
Academia Romana, prin Comisia de Ecologie si Universitatea Ecologica Bucuresti, a intreprins o prima actiune de evaluare a fenomenelor meterologice din acest an cauzatoare de mari dezastre pe teritoriul Romaniei. Consecintele celor 7 valuri de inundatii din 2005, exprimate in zeci de morti si serioase pagube materiale (estimate la peste 1,5 miliarde de euro), arata ca se impune schimbarea rapida a conceptiei si modului de actiune in domeniul luptei impotriva calamitatilor naturale si al gestionarii efectelor incalzirii climei. Reprezentantii Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor vorbesc de adoptarea unei strategii nationale privind schimbarile climatice.
