Președintele rus, Vladimir Putin, a cerut Casei Albe să-și reducă personalul misiunilor diplomatice, din cauza „politicii neprietenoase” a SUA față de Rusia.
755 de angaţi, diplomați și personal tehnic, vor trebui să plece, astfel încât misiunea diplomatică americană să ajungă la nivelul celei a reprezentanţei rusești din Statele Unite, formată din 455 de oameni. Totodată, s-a închis accesul în zona ambasadei americane din Serebriani Bor și la depozitele din Moscova, începând cu 1 august.
Putin a acordat SUA un termen până la 1 septembrie pentru reducerea personalului. Este cel mai critic conflict diplomatic, după ce Administraţia Obama a expulzat 35 de ruşi în decembrie 2016, din cauza amestecului Moscovei în scrutinul prezidenţial american. La data respectivă, Vladimir Putin nu a adoptat măsuri simetrice, anunţând că aşteapă abordarea noului preşedinte american, Donald Trump. Însă noul președinte este prins în investigații asupra legăturilor oamenilor săi de campanie cu rușii, iar politicienii americani au elaborat o serie de noi sancțiuni pentru Rusia.
„Partea americană a făcut un nou pas, absolut nefondat, în sensul deteriorării relaţiilor bilaterale, impunând restricţii ilegale şi încercând să facă presiuni asupra altor ţări, inclusiv aliate, care sunt interesate de menţinerea şi dezvoltarea relaţiilor cu Rusia”, a declarat Putin.
„Am aşteptat destul de mult timp schimbări pozitive în atitudinea Statelor Unite faţă de Rusia, am sperat că situaţia se va schimba cumva. Dar, după cum se pare, chiar dacă vor fi schimbări, nu se vor produce curând. Am gândit că trebuie să demonstrăm că nu vom lăsa nimic fără un răspuns”, a subliniat Putin, lăsând să se înțeleagă că , deși nu se dorește, ar putea lua și alte măsuri restrictive în relațiile cu Statele Unite. „Când va fi momentul, vom examina opţiuni suplimentare de reacţie. Dar sper că acest moment nu va veni deloc”, a declarat Putin.
Cooperare în Siria și pe Venus
Liderul rus a lăsat însă domenii în care și-a arătat disponibilitatea pentru o cooperare foarte importantă cu SUA, cum ar fi neproliferarea armelor de distrugere în masă, lupta împotriva terorismului și stabilirea „zonelor de securitate” în Siria. „Aceasta este o regiune de interes pentru SUA și lucrăm să obținem rezultate, chiar și în această situație dificilă, nu numai în interesul SUA, Siriei și Rusiei, dar și în interesul Iordaniei și Israelului”, a subliniat Putin.
O altă zonă de cooperare este cea spațială, unde atât americanii, cât și rușii, „sunt interesați de explorarea planetei Venus”!
Parade militare și declarații războinice
În weekend, aliații, și de-o parte și de alta, s-au întrecut în acțiuni militare de „atenționare”, în parade militare și în discursuri oficiale războinice. Bombardierele americane B-1B, capabile de a transporta arme nucleare, au survolat peninsula Coreea, însoțite de avioane de luptă sud-coreene și japoneze. Vicepreședintele Mike Pence se află într-un tur prin capitalele est-europene, pentru a le asigura de susținere în fața „acțiunilor destabilizatoare ale Rusiei”.
De cealaltă parte, China, aliat al Rusiei, a desfășurat o amplă paradă militară la aniversarea a 90 de ani de la înființarea Armatei de Eliberare a Poporului, urmărită de președintele Xi Jinping, îmbrăcat în uniforma de general. „Lumea nu este un loc sigur în acest moment. O armată puternică este mai necesară ca oricând”, a declarat Jinping. În privința Coreii de Nord, Beijingul a acceptat că amenințarea rachetelor intercontinentale asupra orașelor americane trebuie eliminată de la Washington, ceea ce înseamnă că se admite o intervenție militară, dar de atenționare, cum a fost atacul restrâns din Siria, de atenționare a lui Bashar al-Assad. Care „atac” nu s-a soldat cu slăbirea regimului criminal de la Damasc, ba din contră.
La rândul său, Vladimir Putin a urmărit o paradă navală, la care au participat 50 de nave de război și submarine, de la Nipru la Saint Petersburg, prin portul baltic Kalinigrad, spre Crimeea și Marea Neagră și portul sirian Tartus. Abia după ce a participat la această paradă a ordonat expulzarea a 755 de diplomați și personal tehnic din echipa ce deservea Ambasada SUA în Rusia.
Germania, direct afectată de noile sancțiuni impuse Rusiei
Germania atacă decizia SUA de a impune noi sancțiuni Rusiei, considerându-se direct vizată din cauza cooperării cu Moscova în domeniul energiei.
Brigitte Zypries, ministrul german pentru Afaceri Economice şi Energie, consideră că noile sancţiuni americane impuse Rusiei contravin legislaţiei internaţionale și vor afecta ţările din Europa care cooperează cu Moscova în domeniul energiei. „Statele Unite nu pot amenda firmele germane pentru că fac afaceri în altă ţară“, a declarat Zypries. „Considerăm că reprezintă o încălcare a legislaţiei internaţionale. Uniunea Europeană a fost mereu în favoarea coordonării cu SUA în ceea ce priveşte regimul de sancţiuni, dar acum analizează posibilitatea unor măsuri de retorsiune ca răspuns la noile sancţiuni impuse de SUA“.
Nord Stream-2 este menţionat în proiectul legislativ privind noile sancţiuni anti-Rusia, cu posibil efect negativ în ceea ce priveşte securitatea energetică a Uniunii Europene, dezvoltarea pieţei de gaze naturale din Europa Centrală şi de Est şi reforma sectorului energetic din Ucraina. Sigmar Gabriel, ministrul german de Externe, a insistat că sancţiunile nu ar trebui să servească intereselor sectorului energetic. Proiectul ce prevede impunerea de noi sancţiuni Rusiei nu a fost încă semnat de preşedintele Donald Trump.
