Recenta expulzare din Franţa a imigranţilor romi ilegali a atras atenţia asupra acestei minorităţi etnice, răspândită în multe ţări şi care se confruntă cu aceleaşi probleme şi prejudecăţi aproape pretutindeni în Europa Centrală şi de Est, scrie agenţia germană DPA, citată de NewsIn.
Sunt câteva milioane de romi – sau ţigani – în Europa Centrală şi de Est, dar numărul lor exact este necunoscut, pentru că mulţi sunt neînregistraţi sau nu se declară romi, pentru a contracara prejudecăţile.
Rata şomajului şi a analfabetismului printre ei este de câteva ori mai mare decât cea a majorităţii populaţiei din regiune, doar câţiva reuşesc să termine şcoala elementară.
Mulţi locuiesc în adăposturi improvizate, ilegale, fără infrastructura sau igiena de bază, cu acces limitat sau chiar fără acces la sistemul social şi medical.
Preşedintele român Traian Băsescu a spus săptămâna trecută că un milion de romi au fost integraţi în societatea românească, spunând că restul, inclusiv cei care s-au stabilit ilegal în Franţa, sunt “nomazi”, menţionează DPA. Se estimează că sunt până la 2 milioane de romi în România, aproape de patru ori mai mulţi decât cifrele oficiale, care indică 540.000, precizează DPA.
În Bulgaria, romii sunt al treilea cel mai mare grup etnic, după bulgari şi turci. Cei 370.000 de romi înregistraţi de recensământul din 2001 înseamnă 4,7% din populaţie.
Romii din România şi Bulgaria, ultimele două ţări care au aderat la UE, sunt cei care au fost repatriaţi anul acesta de Franţa stârnind controverse. Cei care au fost expulzaţi spun că sperau să scape de sărăcia pe care o îndură în ţările lor de origine. Zeci de mii dintre ei locuiesc în tabere de tip favela, în case construite din pământ, cartoane, cutii şi plastic.
În Slovacia, jumătate dintre cei 400.000 de romi locuiesc aproape segregaţi, în cartiere mizere asemănătoare celor din Lumea a Treia. În unele comunităţi, majoritatea populaţiei s-a mutat, pentru a se separa fizic de romi, mergând până la a construi ziduri, cum s-a întâmplat în oraşul Presov, din est.
O situaţie similară există în Ungaria – majoritatea celor 600.000 de romi locuiesc în ghetouri în nord şi nord-est şi rămân neintegraţi, doar 1,2% dintre ei terminând un liceu. Puţini lucrează şi dacă o fac, sunt prost plătiţi. Speranţa de viaţă în rândul romilor din Ungaria este cu 15 ani mai scurtă decât media naţională.
Romii sunt, de asemenea, vulnerabili în faţa crimelor rasiale. În Ungaria, în 2008 şi 2009 cel puţin şase romi au fost ucişi într-o serie de atacuri, inclusiv prin împuşcare sau prin aruncarea de sticle incendiare în casele victimelor. Patru bărbaţi au fost arestaţi în cele din urmă pentru aceste crime.
Romii s-au confruntat cu discriminarea şi ostilitate făţişă şi în Slovenia, cea mai dezvoltată dintre ţările care s-au alăturat UE în 2004. În octombrie 2006, familia Strojan a fost alungată din satul Ambrus de localnicii furioşi. Casa şi acareturile familiei de romi au fost incendiate şi romii au trebuit să se ascundă câteva zile în pădure până când autorităţile i-au mutat într-o baracă părăsită a armatei.
În Serbia sunt 110.000 de romi de romi înregistraţi, dar se estimează că sunt de opt ori mai mulţi. În Belgrad sunt cel puţin trei mari cartiere de romi – li se spune peiorativ şi “cetatea de carton”, cu sute de adăposturi improvizate înconjurate de tone de gunoaie. Între 80.000 şi 100.000 de romi locuiesc aici. Studiile arată că 60% dintre copiii romi niciodată nu îşi termină şcoala elementară de opt clase, iar o treime dintre bărbaţi şi o jumătate dintre femei sunt analfabeţi. Romii care au slujbe lucrează adesea în serviciile publice, ca măturători sau gunoieri. Şi, ca peste tot, chiar şi copiii, sunt vulnerabili la atacurile rasiale din partea extremiştilor. În 1997, un copil rom, provenind dintr-o familie care muncea şi avea casă în centrul Belgradului, a fost omorât în bătaie de o bandă de skinheads. Un actor sârb celebru, Dragan Maksimovic, de asemenea a fost bătut în 2001 de un grup de extremişti care l-au luat drept ţigan.
Atacuri rasiale asupra romilor au fost raportate în aproape fiecare ţară unde locuiesc, din Polonia în Italia, din Ucraina până în Irlanda, scrie DPA.
26 sept 2010 12:57
