În ziarele de vineri, citim despre criza refugiaților și ce părere au migranții despre posibilitatea de a sta în România, dar și despre scutul antirachetă de la Deveselu.
În Adevărul, citim un reportaj despre refugiații care au ajuns în Croația și planurile lor de viitor. Astfel, criza refugiaților a dus la o răcire a relațiilor dintre Croația și Serbia. Soluția pentru aplanarea conflictului dintre cele două țări ar fi redirecționarea fluxului de migranți prin România. Însă, imigranții nu vor să ajungă în România, nici măcar țară de tranzit. ”Burac este un imigrant venit din Siria. Membru al unui grup de tineri bine îmbrăcaţi, Burac a declarat că în Siria era student la Farmacie şi vrea să ajungă în Norvegia. Întrebat dacă ia în calcul România, tânărul a răspuns zâmbind „No Romania”. Tibor Varga, un voluntar sârb de la graniţa Serbiei cu Croaţia spune că dacă va fi închisă graniţa „unii îşi vor face drum şi prin România, dar nu foarte mulţi””.
Gândul scrie că scutul antirachetă de la Deveselu este aproape finalizat și va fi operațional până la sfârșitul anului. De asemenea, componenta maritimă a sistemului va fi finalizată în aceste zile de sosirea celei de-a patra nave americane cu sistem Aegis la bord, în portul militar de la Rota, Spania. „Construcţia locaţiei din România se apropie de final şi va fi gata şi capabil de operaţiuni până la finalul acestui an”, a declarat Robert G. Bell, reprezentantul Secretarului Apărării SUA în Europa şi consilier al misiunii SUA la NATO, într-o teleconferinţă de la Bruxelles. Bell a vorbit şi despre raportarea Rusiei la acest sistem defensiv, explicând că timp de zeci de ani URSS apoi Federaţia Rusă au dezvoltat sisteme antibalistice similare, fără ca balanţa strategică de securitate să fie „deranjată” şi fără ca SUA sau NATO să acuze aşa ceva, înţelegând nevoia Rusiei de a se proteja faţă de vecini care aveau capabilităţi nucleare.
Din Hotnews, aflăm că există documentație în fază incipientă pentru extinderea liniei de cale ferată până în Aeroportul Henri Coandă și construirea unui terminal de cale ferată sub aeroport. Informația a fost confirmată de Ministrul Transporturilor, Iulian Matache. Cu toate acestea, oficialul nu a oferit un termen concret. În schimb, ministrul a precizat că în același timp se intenționează și implementarea Magistralei 6 de metrou care să facă legătură cu aeroportul din nordul Capitalei.
Evenimentul Zilei scrie că, potrivit unor surse din CNAS documentul prezentat de Antena 3 ca fiind dovada legăturilor lui Traian Băsescu cu Securitatea este un fals. Documentul despre care Mihai Gâdea susține că a fost redactat în 1984 este editat pe un calculator, într-un program word dotat cu opțiunea de corectare automată. Miercuri seară, la emisiunea Sinteza zilei, Mihai Gâdea și Mugur Ciuvică au spus că în 1984 Securitatea folosea calculatoare. Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a declarat, pentru EVZ, că totul e o minciună: „La noi nu există așa ceva! Este un fals!”. În 1984 nu exista tehnologia IT care să permită editarea și printarea acelui text, în varianta pe care o prezintă Mihai Gâdea de două zile ca fiind autentică.
Capital arată care este prima fermă ecologică de pește din România. Gheorghe Stan a reuşit să-şi reconvertească ferma în prima crescătorie ecologică piscicolă din ţară, după o investiţie de 900.000 de euro din fonduri europene. În prezent, ferma din Bugeac este alcătuită din pepinieră şi bazinul de creştere, care are 1.200 de hectare. Pepienera este formată din 24 de bazine de reproducere, cu suprafeţe cuprinse între 5.000 şi 10.000 de metri pătraţi. Pe lângă acestea, Stan mai are încă trei bazine în care sunt ţinuţi peştii pe parcursul iernii şi alte patru bazine de creştere, ce se întind pe o suprafaţă de circa 50 de hectare fiecare. Constănţeanul spune că tot ecosistemul este ecologic, de la apă până la vieţuitoare. În prezent, Stan produce în jur de 300 de tone de peşte la hectar. Ferma este profitabilă, având în vedere că firma pe care o deţine Stan, Complex Group, a ajuns la o cifră de afaceri de aproape un milion de lei, în creştere cu 45% faţă de 2013.
Ziarul Financiar scrie că, Curtea de Conturi acuză două bănci pentru locuinţe că şi-au vândut produsele către minori şi vârstnici. De asemenea, Curtea de Conturi le acuză că folosesc subvenţiile de la stat pentru bonificaţie la depozite. Corectitudinea funcţionării sistemului de economisire-creditare, apărut pe piaţa românească în urmă cu zece ani, este pusă la îndoială de Curtea de Conturi, care a demarat o investigaţie la băncile pentru locuinţe, potrivit unor surse din piaţa financiară. Sistemul de economisire-creditare pentru locuinţe din România include numai două bănci, BCR Banca pentru Locuinţe şi Raiffeisen Banca pentru Locuinţe, instituţii care aveau la finalul anului trecut circa 600.000 de clienţi. Modelul de business al băncilor pentru locuinţe se bazează pe sprijinul statului, care plăteşte clienţilor o primă de 25% din suma economisită într-un an, limitat la un depozit de 1.000 de euro.
Wall Street scrie că peste 5.600 de liceeni și 450 de profesori vor învață să facă afaceri sociale, ei urmând să aibă acces la traininguri și webinarii cu antreprenori sociali, precum și la competiții locale și internaționale, în cadrul unui program realizat de Junior Achivement România. “In România, antreprenoriatul social ar putea oferi soluții la multe dintre problemele populației. Pe fondul raței ridicate a șomajului, afacerile sociale ar putea creă locuri de muncă, ameliorând sărăcia în care trăiesc în prezent, potrivit datelor Ministerului Muncii, aproape cinci milioane de români. Proiectele de afaceri sociale pot reprezenta o soluție pentru mulți antreprenori locali, în special în zonă rurală, care concentrează aproape jumătate din populația țării și unde 70% dintre oameni trăiesc în sărăcie și fără acces la utilități și tehnologie. De asemenea, antreprenoriatul social poate oferi soluții pentru integrarea multor categorii dezavantajate, precum persoanele fără studii, sau cele cu dizabilitati”, afirmă reprezentanții Junior Achivement.
Pro Sport prezintă cum arată arena care se construiește în Craiova. Noul stadion va costa 55 de milioane de euro, iar complexul sportiv va include două stadioane, dintre care unul pentru atletism, cu o capacitate de peste 5.000 de locuri, din fonduri exclusiv de la bugetul local al municipiului Craiova, şi un al doilea stadion cu o capacitate de 30.000 de locuri pentru fotbal şi rugby. Noua arenă din Bănie ar trebui să fie gata pe 21 noiembrie 2016. “Merg acolo aproape în fiecare dimineaţă. La stadionul de fotbal sunt în permanenţă 80 de muncitori. Se lucrează deja la piloni şi există varianta ca de săptămâna viitoare să înceapă deja fundaţia, ceea ce ar fi foarte bine. Ei sunt în grafic din toate punctele de vedere” , a explicat Lia Olguţa Vasilescu.
