În ziarele de luni citim despre faptul că drumurile construite acum 2.000 de ani încă sunt folosite, în timp ce Statul Român cere garanție patru ani pentru tronsonele de autostrăzi scoase la licitație, proiectul celei mai mari moscheei din Europa, care va fi construită în Capitală, aflăm de ce a scăzut interesul pentru școlile profesionale și ce înseamnă acest lucru pentru piața muncii, dar și despre refuzul băncilor cu credite în franci elvețieni de a ajunge la o soluție pe cale amiabilă.
Adevărul scrie că Statul român cere, în 2015, o garanţie de patru ani pentru tronsoanele de autostrăzi scoase la licitaţie. Chiar şi înainte de acest termen, şoferii ajung să-şi strice maşinile în gropile din asfaltul turnat de curând. Pe de altă parte, există drumuri construite de romani acum circa 2.000 de ani care se mai păstrează şi astăzi în stare bună. Alexandru Diaconescu, profesor la catedra de Istorie antică şi Arheologie a Facultăţii de Istorie-Filosofie (Univeristatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca), a explicat „secretul” romanilor: “Drumurile erau bine făcute. Acesta este secretul. Cei care se ocupau de construcţia drumurilor erau specialiştii din armată care ştiau meserie. Ei construiau atunci în sistemul macadam, adică foloseaul patru straturi: jos- bolovani, apoi pietriş, nisip şi se acoperea cu lespezi de piatră. Macadamul a fost redescoperit în secolul al XVIII-lea de un scoţian – John Loudon McAdam. La fel s-a redescoperit şi betonul inventat de romani. De la romani şi până la descoperirea asfaltului, tehnica de construcţie a drumurilor era, în mare, aceeaşi. Drumurile romane nu se lăsau pentru că aveau fundaţie, de o parte şi de alte erau rigole pentru scurgerea apei şi s-a circulat foarte bine pe ele timp de 2000 de ani”.
În Gândul citim un interviu cu filosoful Andrei Cornea despre construirea celei mai mari moscheei din Europa, dar și a unei universități pentru musulmani în București. Andrei Cornea a subliniat că nu este nevoie de moschee cu o capacitate de 2.000 de persoane pentru că numărul musulmanilor din Bucureşti nu este atât de mare. Acesta a subliniat faptul că se pot construi lăcaşe mai mici dacă este nevoie. Filozoful a mai atras atenţia asupra faptului că această construcţie, pe lângă care va funcţiona şi un centru de studii islamice, ar putea atrage în Capitală numeroşi studenţi musulmani. “Se ştie că astfel de şcoli islamice au fost şi sunt pepiniere de terorişti”, spune Cornea. De asemenea, filozoful pune în discuţie şi faptul că banii vin din Turcia, “un stat care în regimul Erdogan e tot mai interesat de atacul la adresa laicităţii, de ceea ce unii numesc neootomanism”, subliniind că nu înţelege această apropiere de prim-ministrul turc “care duce o politică antiliberală”.
Evenimentul Zilei scrie despre generalul Ioan Sîrbu, fostul șef al Direcției Medicale din Ministerul Apărării Naționale și fost șef la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”, care, potrivit unor surse militare, ar fi achiziționat un aparat scump care nu a fost folosit niciodată. Astfel, DNA a început să verifice contractele acordate de general pe o perioadă de trei ani. Conform documentului intrat în posesia EVZ, în urma auditului s-a stabilit că sub comanda generalului Ioan Sîrbu, Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” a încheiat, în perioada 2006-2009, contracte cu societăți comerciale „în detrimentul instituției”.
Capital arată că băncile care au acordat împrumuturi în franci elvețieni nu sunt dispuse să ajungă la o soluție prin dialog cu debitorii lor. Au vrut să mute confruntarea dintre bănci şi datornicii cu probleme din Tribunal la ghişeele bancare însă acum îşi consemnează propriul eşec. Asociaţia Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF), cu mandat din partea a 1.500 de români cu credite în franci elveţieni, nu a izbutit să treacă de barajul ridicat de instituţiile de credit chiar dacă a avut ca partener Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC). Astfel, ei îi acuză pe bancheri că au folosit tot felul de tertipuri pentru ca dialogul să nu rezulte într-o soluţie de piaţă la împrumuturile cu ratări de plăţi. ”Mi-aş dori să-mi permită legea să pot suspenda activitatea de creditare“, a declarat preşedintele Autorităţii de resort, Marius Dunca, care este exasperat de boicotul băncilor şi de faptul că din cele 2.296 de reclamaţii numai 389 de cazuri au fost rezolvate pe cale amiabilă. „Nu au venit cu nicio măsură în sprijinul românilor care nu-şi pot plăti creditele“, continuă el.
Ziarul Financiarul scrie că dacă facultățile ar fi avut admiteri mai riguroase, elevii nu și-ar mai fi pierdut interesul pentru școlile profesionale. Cel puțin aceasta este părerea lui Iulian Mangalagiu, CEO al producătorului de cărămizi Brikston (fosta Ceramica Iaşi). Dispariţia cererii (din partea tinerilor pentru şcolile profesionale – n.red.) este puţin falsă. Toată lumea şi-a dorit să fie inginer, iar facultăţile au creat un acces foarte facil tuturor tinerilor. Având acces la învăţământul universitar, de ce s-ar mai duce un tânăr la şcoala profesională ca să se facă maistru?“, a spus Mangalagiu, prezent la cea de-a XVIII-a ediţii a dezbaterilor HR Insider. Numărul de meseriaşi disponibili pe piaţa muncii a scăzut semnificativ ca urmare a fenomentului migraţionist, dar situaţia s-a agravat începând cu anul 2009, când Ecaterina Andronescu, ministrul educaţiei de la acea vreme, a decis să desfiinţeze şcolile profesionale pe motiv că nu mai existau tineri doritori să înveţe o meserie. Deşi ulterior şcolile profesionale s-au reînfiinţat, numărul celor care s-au înscris la astfel de programe educaţionale nu a crescut.
În Wall Street citim ce spun șefii agențiilor turistice din România despre reformele fiscale din Grecia. Astfel, în timp ce unii consideră că creșterea de TVA din Grecia va duce la majorări ale prețurilor de vacanță și scăderea numărului de turiști români, alții sunt de părere că statul elen va depăși cu bine acest hop și că industria turismului nu va fi afectată cel puțin în următorul an. Marius Pandel, director al Christian Tour este de părere că, în ciuda problemelor cu care se confruntă, Grecia va rămâne o destinație de top în ceea ce privește turismul. Totodată, Pandel spune că având în vedere faptul că cererile de vacanță în Grecia au rămas la același nivel ca și înainte de criza statului elen, turiștii nu par a fi afectați de acest lucru.
Pro Sport prezintă criticile aduse de Vasile Miriuță lui Mirel Rădoi, după meciul Asa Târgu Mureș – Dinamo. Vasile Miriuţă a declarat la final că “echipa s-a mişcat bine, mai ales că miercuri seara a fost Supercupa, 60-70 de minute echipa a jucat bine. Dinamo a avut o posesie mai bună 20 de minute, dar ocazii de gol nu şi-au creat. Cât timp am fost proaspeţi, echipa a jucat foarte bine. Trebuie să le mulţumesc băieţilor, păcat ca n-am câştigat, dar nu e un semieşec, am jucat contra unei echipe bune”. De asemenea, Miriuţă a comentat la Look TV şi declaraţia antrenorului Stelei, Mirel Rădoi, care nu a inclus echipa din Târgu Mureş printre rivalele campioanei la titlu în acest sezon: “Mirel Rădoi cu Steaua nu a bătut pe nimeni, ei să-şi vadă de treaba lor. Problema lor e să se califice cu slovacii de la Trencin şi să ne lase pe noi cu ale noastre”.
