Blogurile de vineri scriu despre demiterea directorului de la Spitalul Floreasca, dar şi despre mesajele codificate lansate de fostul premier Adrian Năstase.
Sub titlul “Ministrul Sănătăţii l-a demis pe directorul de la Floreasca după ce n-a găsit la serviciu pe nici unul dintre cei 10 medici şcoliţi în Franţa!”, Cătălin Tolontan scrie despre faptul că “inaugurarea cu fast pentru a doua oară a unităţii care a costat 9 milioane de euro l-a făcut pe Patriciu Achimaș-Cadariu să meargă după un pont la spital. Unitate a fost inaugurată în prezenta presei si a ministrului Nicolae Bănicioiu în aprilie 2015. Dar nu a fost dată niciodată în folosinţă. Nici când a fost mai mare nevoie de ea, după incendiul de la Colectiv”.
Sub titlul “Codul lui Năstase”, Moise Guran constată că “Cu mai puţin de o zi înainte ca Instanţa Supremă să se pronunţe definitiv în dosarul lui Liviu Dragnea, în PSD se petrec lucruri ciudate. Lasă faptul că televiziunea lui Sebi Ghiţă titrează insistent o revenire a lui Ponta în fruntea PSD, dar Adrian Năstase, fostul lider al partidului, s-a apucat de publicat versete din Biblie. Zice aşa domnul Năstase pe blogul său… “Istoria se repetă. Denunţurile funcţionează demult . Dovadă: Cartea a treia a Regilor, Capitolul 21 din vechiul Testament…” Și apoi începe să înşiruie 16 versete din pilda cu via, pe care un rege invidios a vrut să i-o ia unui om vrednic, dar, pentru că acela n-a vrut să i-o dea, soţia regelui, malefica Izabela, pune la cale o farsă juridică, cu doi delatori care mărturisesc fals că gospodarul cu via l-ar fi hulit pe Dumnezeu şi pe rege, acesta este ucis cu pietre şi via îi revine regelui”.
Concluzia jurnalistului: “Cred că mesajul lui Năstase este “Liviule, vezi că Ponta abia aşteaptă să îşi ia înapoi via.” Adică partidul… Să vă zic acuma cum m-am prins că Năstase face trimitere la Ponta, iar nu la Justiţie”…
Zoso ne prezintă o “lecție de presă pentru antreprenori: te poți lăuda și fără să dai cifre exacte” şi detaliază “Business Magazin, o revistă muribundă, publică un fluff piece despre Sarto, ceva băieți care se ocupă cu vânzarea de haine, dar într-un mod hipsteresc (probabil ați văzut la un moment dat poze cu ceva adunare a bărboșilor, era un piar stunt al lor).
Dincolo de aburelile pe care le debitează despre businessul lor, revista asta e citită și de oameni care au câteva minute la dispoziție să investigheze businessul ăsta de 1 milion de euro. Și se uită și găsesc cifră de afaceri de 200.000€ și pierderi de 100.000€. Acum, oamenii care se pricep vor spune că e o minune să crești cifra de afaceri de 4 ori sau că datoriile nu contează dacă businessul are potențial.
De asemenea, unii vor spune că, în absența unei cifre bombastice, presa nu prea are ce publica, pentru că un titlu banal nu atrage. Doar că pericolul este, din nou, să fii prins cu minciuna și lumea să se uite la tine cu milă sau cu scârbă”.
Tot la deficienţe de promovare se referă şi Cristian China Birta, care sub titlul “Degeaba au oamenii voce, dacă brandurile nu vor să o asculte”, scrie că “Lumea social media a adus un beneficiu teribil pentru ceea ce politicienii numesc (într-un acces de superioritate auto-asumată) omul simplu. Pentru că omul simplu a primit o voce. Uneori mai slabă, alteori mai puternică, depinde de context, de sursa mesajului, de subiectul adus în discuție, sunt multe variabile. Dar certitudinea de bază rămâne: oricine poate avea acum o voce. Caracteristica de bază, așa cum o văd eu, este una ce ține de controlul mesajului, dacă vreți. Adică tu, cititorule, decizi când, unde, cum, de ce și cu ce scop îți faci vocea auzită. Nimeni nu mai poate să controleze ce vrei tu să zici. Nimeni. Ești liber să zici ce vrei, când vrei. Și – foarte important! – să îți asumi ce zici.
Din fericire, multă lume a decis și decide în continuare să își facă vocea auzită. Așa că am ajuns să trăim vremuri interesante în care greutatea nu este să spui lucruri, ci să te faci auzit în vacarmul de voci care spun lucruri. Și, ca o nuanță decisivă, zic, să te și audă cine trebuie. Și să se întâmple ceva. Astfel încât vocea ta să aibă ecou.
Brandurile (în accepțiunea de companii, în sens larg, ca să focusăm un pic discuția) sunt printre subiectele preferate ale ”rostirilor” oamenilor simpli (ca să continuăm să folosim acest termen). Pentru că, simplu spus, oamenii trăiesc într-o lume de branduri, pe care le folosesc sau nu, dar cu care interacționează permanent și care fac parte, oricum o dăm, din viața lor. Pentru un brand care ajunge la un public larg monitorizarea permanentă a discuțiilor a devenit o provocare continuă. Iar reacțiile la ce zice lumea despre brand, ehe, aici este o altă poveste. Mult mai complicată. Inclusiv din punct de vedere tehnic”, constată bloggerul.
Adrian Georgescu scrie despre retragerea basketbalistului Kobe Bryant.
„Michael Jordan a fost un lider. Țin minte cel puțin patru momente – dar sigur au fost mai multe – în care mai erau câteva secunde din meci și, evident, mingea ajungea la „Air”. Iar el făcea ce făcea și marca. De la un timp, aveai senzația, ca privitor, că poți călători în timp și că ai mai văzut ceea ce, fără îndoială, avea să se întâmple. Apropo de Jordan, antrenorul Phil Jackson, care a lucrat atât cu Jordan, cât și cu Bryant a povestit cum s-au cunoscut. Înaintea unui meci Bulls – Lakers, Jackson a aranjat o întâlnire între cei doi, în speranța că întâlnirea cu Mike ar mai îmbunătăți comportamentul lui Kobe. Or, primul lucru pe care “The Black Mamba” i l-a spus lui Michael Jordan, când încă-și strângeau mîinile, a fost: “Îți dai seama că te bat măr dacă jucăm unu-la-unu”. Cu atitudinea aceea în care există și respect, și ireverență, acum un an și jumătate, Bryant l-a depășit pe Jordan în ceea ce privește umărul de puncte înscrise în NBA. Cheia performanțelor ambilor a fost – ce surpriză! – munca. Sună plictisitor și tocit, dar așa arată adevărul: ca un formular de poștă”, scrie el.
De pe blogul lui Victor Kapra aflăm cât ne va costa serviciul de roaming în UE, de la finalul lunii aprilie.
„Uniunea Europeană va deveni din iunie 2017 o imensă „țară” în care vom putea vorbi la mobil și naviga pe Internet fără să mai avem grija roamingului. Dar până anul viitor, mai avem de trecut printr-o etapa de reașezare a tarifelor. Astfel, peste zece zile, la 30 aprilie 2016 intră în vigoare ultima etapă intermediară reglementată de Comisia Europeană înainte de eliminarea completă a tarifelor de roaming în interiorul Uniunii Europene de la 15 iunie 2017. Utilizatorii români care au ales planurile tarifare de bază pentru serviciile de roaming (Eurotarifele) vor comunica în țările UE la aceleași costuri ca în România, la care operatorii pot adăuga o taxă suplimentară de maximum 5 eurocenți/minut pentru apelurile efectuate către statele membre UE, maximum 1,14 eurocenți/minut pentru apelurile primite, cel mult 2 eurocenți pentru trimiterea unui mesaj text (SMS) către țările UE, în timp ce accesul la internet poate fi taxat suplimentar cu maximum 5 eurocenți/MB (toate fără TVA)”, scrie bloggerul.
