Ţara Lăpuşului este vizitată anual de turiştii care vor să cunoască istoria adevărată. De la necropole antice la zeci de biserici de lemn, unele aflate în patrimoniul UNESCO, toate sunt obiective turistice extrem de interesante. Turiştii merg la Mănăstirea Rohia, unde şi-a trăit ultimii 20 de ani de viaţă scriitorul Nicolae Steinhardt. Biblioteca mănăstirii este o adevărată comoară şi cuprinde aproximativ 40.000 de cărţi şi reviste cu conţinut teologic şi de cultură.
Târgu-Lăpuş, o localitate veche de peste un mileniu
Cea mai veche atestare documentară datează din 1070, dar
în 1315 este menţionat Lăpuşul Românesc cu mine de aur şi argint aparţinător Ţării Lăpuşului. Primul proprietar al teritoriului Ţării Lăpuşului a fost familia grofilor şi baronilor Banffy. În timpul voievozilor moldoveni Ştefan cel Mare şi Petru Rareş, localitatea este menţionată ca o poartă de apărare a Cetăţii Ciceului. În 1622 a fost înfiinţată la Târgu-Lăpuş prima şcoală din zonă, a cărei clădire a fost distrusă de tătari în 1657. În 1821, la Târgu Lăpuş au fost înfiinţate două şcoli elementare confesionale, una românească şi una maghiară, iar în 1858 a început construirea unei şcoli cu predare în limba germană. Anul 1918, pentru Târgu-Lăpuş, a fost unul trist pentru localnici. În curtea şcolii confesionale greco-catolice a avut loc o întrunire a populaţiei din Târgu-Lăpuş şi împrejurimi care s-a sfârşit cu un măcel. Întrunirea a fost întreruptă de intervenţia sângeroasă a gărzii maghiare din Regimentul 39 Debreţin. În perioada interbelică, localitatea a fost reşedinţa plasei Lăpuş din judeţul Someş.
Atracţii turistice în Ţara Lăpuşului
La Târgu-Lăpuş, turiştii vin pentru atracţiile zonei. La Suciu de Sus a fost descoperită o necropolă de incineraţie din epoca bronzului mijlociu şi o necropolă de inhumaţie de la începutul epocii fierului. A fost găsită ceramică tipică, castroane tronconice carenate, ceşti cu o toartă supraînălţată, cu decor geometric spiralic şi numeroase depozite de bronzuri. Tot în zonă se află biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, care datează din secolul al XVI-lea şi are picturi interioare în tempera din anul 1697. Ţara Lăpuşului adăposteşte 28 de biserici din lemn, unele aflate în patrimoniul UNESCO. Cea reprezentativă a zonei se află la Rogoz şi a fost construită la 1560. În 1661 biserica a fost distrusă parţial de tătari, dar refăcută ulterior în forma actuală. Cele 125 de capete de cal stilizat simbolizează fuga spre veşnicie. Tot în apropiere se află Biserica de lemn Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, monument UNESCO, Cheile Lăpuşului, rezervaţiile naturale şi terenurile de vânătoare, pârtiile de ski de la Borşa, Mogoşa, Cavnic ori Izvoare.
Mănăstirea Rohia şi chilia lui Steinhardt
Turiştii care vin la pensiunile din zonă pot vizita Mănăstirea Sfânta Ana de la Rohia, aflată la câţiva kilometri. La Mănăstire poate fi văzută chilia lui Nicolae Steinhardt, biblioteca şi muzeul care adăposteşte o bogată colecţie de cărţi vechi bisericeşti şi o colecţie de vechi icoane bisericeşti pe lemn şi pe sticlă, din secolul al XVIII-lea. Biblioteca cuprinde aproximativ 40.000 de cărţi şi reviste cu conţinut teologic şi de cultură. Pe lângă lucrările în limba română, biblioteca are şi cărţi în limbile germană, maghiară, franceză, engleză şi neogreacă.
Scriitorul în rasă monahală
Nicolae Steinhardt a fost scriitorul care a murit în mănăstirea Rohia, situată în apropiere de Târgu-Lăpuş. Scriitorul, doctor în drept constituţional, de origine evreiască, s-a convertit la religia creştină, confesiunea ortodoxă în închisoarea de la Jilava şi şi-a luat numele de fratele Nicolae şi s-a călugărit după punerea sa în libertate. În 1967, după moartea tatălui său, a început să-şi caute o mănăstire. La recomandarea poetului Ioan Alexandru, vizitează mănăstirea Rohia în vara anului 1978 şi un an mai târziu, a decis să se stabilească acolo ca bibliotecar. În 16 august 1980 este tuns în monahism la mănăstirea Rohia de către episcopul Iustinian Chira şi arhiepiscopul Teofil Herineanu. În această perioadă îşi intensifică activitatea literară şi publică mai multe volume, care îl impun ca un eseist de marcă al literaturii române. Nicolae Steinhardt este autorul unei opere unice în literatura română, „Jurnalul fericirii”, care reprezintă, după propria-i mărturie, testamentul lui literar.
