La o zi de la declanşarea procesului celor trei membre ale grupului punk Pussy Riot care au fost acuzate de „huliganism” pentru că au protestat în biserică împotriva lui Vladimir Putin, Comitetul de Investigaţii al Statului l-a acuzat pe celebrul blogger Alexei Navalny de deturnare de fonduri. Acesta riscă o pedeapsă de zece ani de închisoare.
Navalny (36 de ani) a devenit celebru după ce a postat pe blog-ul personal mai multe anchete în care dezvăluia corupţia la vârful guvernului rus şi traficul de influenţă practicat de cei mai înalţi oficiali ai Kremlinului. Anul trecut a publicat documente incendiare privind fraude de miliarde de dolari la vârful companiei Transneft, care deţine monopolul transportului de petrol în Rusia. Din acel moment, Alexei Navalny a devenit inamicul public numărul unu al Kremlinului şi al lui Vladimir Putin. În 2009 a fost declanşată o anchetă împotriva sa pentru o posibilă fraudă în valoare de 30.000 de dolari care avea în centru o companie de stat din industria lemnului, numită KirovLes. Pe scurt, directorul KirovLes a afirmat că, în calitatea sa de consilier al guvernatorului regiunii Kirov, Navalny l-ar fi convins să semneze un contract dezavantajos, care a costat firma 30.000 de dolari. Ancheta, care a durat aproape trei ani, s-a încheiat la începutul acestui an, când procurorii au conchis că Navalny a cooperat şi „nu a fost descoperită nici o probă că s-ar fi comis vreo crimă”.
Intră în scenă Bastrykin
Alexander Bastrykin este puternicul director al Comitetului de Investigaţii al Statului (CIS), o instituţie care ar trebui să fie echivalentul rusesc al FBI, dar s-a transformat în principalul instrument de represiune politică al lui Vladimir Putin. Într-o reuniune a agenţiilor de investigaţii ruse care a avut loc în iunie, acesta a tunat şi fulgerat împotriva procurorilor care au decis să nu îl pună sub acuzare pe Navalny şi le-a dat de înţeles că dacă nu vor „remedia” situaţia, vor fi concediaţi. Câteva zile mai târziu, Bastrykin a ameninţat un jurnalist de la publicaţia de opoziţie Novaia Gazeta că îl va ucide şi va conduce personal ancheta crimei. La sfârşitul săptămânii trecute, Navalny l-a acuzat pe Bastrykin că are interese nerecunoscute public în străinătate şi a publicat pe blogul său dovezi că Bastrykin deţine o firmă – Bohemia Law – şi proprietăţi în Cehia. Cehia, mai precis staţiunea Karlovy Vary este un refugiu foarte popular printre miliardarii ruşi, dar şi pentru mafia rusă, de-a lungul anilor mai mulţi dintre ei fiind arestaţi în această staţiune aflată în proporţie de peste 70% în proprietatea „investitorilor” ruşi. Duminică, Bastrykin a recunoscut că are o firmă în Cehia şi un apartament, dar a dezminţit că această companie ar fi avut vreo activitate şi a susţinut că singurul motiv pentru care a înfiinţat-o a fost prelungirea dreptului de şedere pe teritoriul ceh.
Marţi, Navalny a fost chemat de procurorii lui Bastrykin, care i-au comunicat că este pus sub acuzare pentru că „în calitate de membru al unui grup criminal” a orchestrat furtul a aproape 13.000 de metri cubi de produse din lemn”, producând un prejudiciu de aproximativ 500.000 de dolari”. Navalny a calificat acuzaţiile drept „absurde” şi a asemănat cazul său cu cel al lui Mihail Hodrkovski, acuzat că a furat tot petrolul propriei companii, Yukos. „Toate glumele despre cum şi-a furat Hodorkovski petrolul şi cum a furat Navalny lemnul, asta este ceea ce mi se întâmplă” a declarat bloggerul jurnaliştilor strânşi în faţa sediului CIS.
Dacă Navalny va fi găsit vinovat, el riscă o pedeapsă de până la zece ani de închisoare şi, potrivit avocatului său, Vadim Kobzev, nu există nici o îndoială că va fi găsit vinovat: „Niciun avocat şi nici un document pe care l-am prezenta instanţei nu vor schimba verdictul” a declarat acesta pentru Financial Times.
Schimbare de tactică
Neobişnuita duritate – chiar şi pentru standardele ruseşti -cu care s-a acţionat atât în cazul Pussy Riot cât şi în cazul Navalny demonstrează o schimbare de strategie a lui Putin, care doreşte să instaureze un regim din ce în ce mai autoritar. Potrivit lui Gleb Pavlovski, fost consultant politic al Kremlinului, în cele două cazuri „a fost luată o decizie politică dar nu ştiu pentru cât timp. Poate că oamenii care au luat această decizie cred că este pentru o perioadă scurtă, pentru intimidare, care să fie urmată de o revenire la metode mai blânde, de catifea. Dar acum avem de-a face cu un regim care, având la dispoziţie un spectru de opţiuni, le-a ales pe cele mai dure”. La rândul său, Nikolai Petrov, analist în cadrul Moscow Carnegie Centre, crede că Putin se pregăteşte de o reprimare totală a opoziţiei înainte de venirea toamnei, când au loc alegeri regionale şi sunt anunţate noi demonstraţii de protest. „Putin vrea să aibă toate cărţile la îndemână pe masă înainte de a transforma regimul într-unul autoritar”, a declarat Petrov. 
