„Limbajul din presă este unul simplificat, din păcate. Avem o presă de titluri, multe ziare s-au tabloidizat și de asta vedem 20 de titluri pe prima pagină. Poate sunt pesimist, dar, după modul în care decurg lucrurile, putem vorbi despre teoria evoluției în spirală, a lui Jean-Baptiste Biot. Peste foarte mulți ani se va ajunge iarăși la o societate a brahmanilor, în care numai elita va ști să scrie și să citească, iar restul vor primi doar comenzi sonore și vizuale, o societate care a funcționat în trecut”. a avertizat reputatul lingvist ieșean Stelian Dumistrăcel, într-un interviu acordat agenției de presă a Universității „Al. I. Cuza” din Iași.
Cercetător științific al Insitutului de Filologie Română „A.Philippide” și cadru didactic la Departamentul de Jurnalism al Universității „Al. I. Cuza”, prof. univ. Stelian Dumistrăcel este unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați lingviști români. În privința transformărilor prin care trece limba, consideră că e nevoie de o delimitare a nivelurilor de utilizare a acesteia: „Noi privim limba română ca pe o pîine, din care toți trebuie să mănînce și toată trebuie să fie bună. Nu. Unii trebuie să știe mai mult, alții mai puțin, pe grade, în funcție de profesia la care aspiră”, scrie cuzanet.ro
Domnule profesor, este evident faptul că noua generație vorbește mai mult. Totuși, mulți afirmă că limba română este mai săracă. Dumneavoastră, în calitate de specialist în lingvistică, apreciați limba ca fiind acum mai săracă?
Trebuie să ne gîndim, în primul rînd, la procentajul tinerilor printre vorbitorii limbii române. Nu știu dacă sunt mai mult de o treime. Deci, dacă ne-am referi numai la vorbirea lor, am putea spune că este oarecum unidirecțional sărăcită, într-adevăr, pentru că au și un vocabular mai simplu și pentru că este aglomerat cu inovații lingvistice, cu anglicisme. Dar trebuie să ne gîndim că acești tineri se înțeleg și cu părinții lor, și la școală, cu profesorii, și cu prietenii. Spre exemplu, un tînăr student la Fizică are un vocabular mai simplu cînd vorbește cu prietenii și un anumit vocabular cînd susține un examen. Acolo vorbește despre motorul în patru timpi și află că anumite cuvinte au o altă semnificație.
Dacă ar fi o lume exclusivă a tinerilor, acest lucru ar fi o catastrofă. Oamenii își schimbă limbajul pe măsură ce cresc și trec prin diverse experiențe, aici referindu-ne și la jargon profesional.
Odată cu era digitală, limba română a fost inundată de foarte multe cuvinte preluate din limba engleză. Vă supără aceste așa numite englezisme?
Nu. Depinde însă unde sunt folosite. Pe mine nu mă deranjează anglicismele pe care tinerii le folosesc între ei, pentru că eu nu sunt obligat să fiu în mediul lor. Dar, dacă un tînăr mi s-ar adresa mie prin anglicisme („eu nu fac asta pentru că nu e cool”), l-aș suspecta de lipsă de inteligență.
Există o zonă geografică între Italia, Franța și Elvetia în care oamenii vorbesc trei limbi. Așadar, dacă ei pot vorbi trei limbi, oare noi nu putem folosi două registre ale vorbirii, unul pentru un interlocutor și altul pentru alt interlocutor? Asta înseamnă, de fapt, capacitatea lingvistică și inteligența.
Interviul complet poate fi citit aici.
