Teatrul Dramatic „Fani Tardini“ Galaţi lansează sâmbătă, 3 mai, şi duminică, 4 mai, de la ora 19.00, cea de-a cincea premieră a actualei stagiuni. Este vorba de „Cerere în căsătorie“, de A.P. Cehov. Spectacolul marchează două evenimente: prima montare a acestui mare text pe scena gălăţeană și prima colaborare a trupei cu regizorul Felix Alexa, unul dintre cei mai valoroşi regizori români.
Din distribuţie fac parte Cristian Gheorghe, Petronela Buda şi Lucian Pînzaru, iar scenografia este semnată de Andrada Chiriac.
Scrisă în 1888, piesa “Cerere în căsătorie” a cunoscut, încă de la primele reprezentaţii în Sankt-Petersburg şi Moscova, un adevărat succes, devenind repede populară în orăşelele de pe întreg teritoriul Rusiei. Apelul la farsă, adică la un tip de comedie neconsacrat, constituie una din manifestările de seamă ale instituţiei cehoviene. Cu alte cuvinte, Cehov a deplasat o formă de la periferia literaturii spre centrul ei, a realizat un act de consacrare a unui tip de expresie subliterară. După unii cercetători, aceasta ar şi constitui dinamica apariţiei şi a lansării formelor noi în sfera marii literaturi. Cehov a amplificat, în raport cu comedia clasică, distanţa dintre caracterul obiectiv de dramă şi structura de comedie. Substanţa obiectivă a comediei cehoviene este de tragedie, iar structura este de farsă. Deosebirea fundamentală dintre comedia clasică şi cea cehoviană este asociabilă diferenţei dintre dramă şi tragedie. Caracterul episodic al comediei clasice este înlocuit de o comedie totală. Care însă nu poate fi alimentată de drama unui accident, ci de tragedia unei condiţii. La Cehov, tragedia nu se poate manifesta decât prin farsă, dar farsa nu este un semn al tragediei, ea este tragedia însăşi.
Mărturie de regizor
„Pentru mine, «Cerere în căsătorie» nu este numai «o glumă», aşa cum a numit-o însuşi Cehov. De fapt şi această denumire trebuie înţeleasă în sensul în care sub titlul uneia din marile lui piese, «Pescăruşul», Cehov scrisese «comedie». Ironii subtile ale unui geniu. «Cerere în căsătorie», în viziunea mea, este o piesă despre stări extreme, oameni în criză aflaţi la graniţa fragilă dintre ridicol şi tragic, excesiv de sensibili şi de o duritate inconştientă. O tragi-comedie”, mărturisește Felix Alexa.
„Toată acţiunea se petrece în timp real, şi e fascinant să vezi cum o umanitate dezlănţuită trece prin toate stările posibile în doar o oră de viaţă. O viaţă concentrată şi minunat de nuanţată. O comedie umană, ce-ţi lasă un gust dulce-amar. Astăzi, când trăim atât de rapid şi intens, iar viaţa trece pe lângă noi în ritm alert, această bijuterie cehoviană ne tulbură pe toţi cu cinismul ei ascuns.”
