In biserica celei mai mari comunitati rurale catolice din Romania, satul Sabaoani din judetul Neamt, a avut loc duminica, 11 iunie, ceremonia Primei Sfinte Impartasanii. Circa 12.000 de suflete din aceasta localitate au confesiunea catolica de cand se stiu, facand parte dintr-o linie care urmeaza valea Siretului si care este inconjurata din toate partile de populatie ortodoxa.
Ca sa ajungem la Sabaoani, din Piatra Neamt pornim pe drum judetean spre Roman, de unde am mai avea de strabatut, spre nord, doar 12 kilometri. Centura de case noi a localitatii Sabaoani tradeaza influente arhitecturale occidentale. Majoritatea tinerilor muncesc in strainatate, mai ales in Italia, dar multi dintre ei isi construiesc locuinta in sat, dorindu-si sa se intoarca acasa dupa ce aduna destui bani. Trebuie sa ajungem la biserica din centru, construita la inceputul secolului al XX-lea de calugarii franciscani, in care se afla cea mai mare orga din Moldova, donata de regele Carol I.
Fetite in rochii de mireasa
Am gasit copiii pregatiti pentru prima impartasanie asteptand sa intre in biserica, asezati pe doua randuri, pe partea laterala a bisericii. Nu mai putin de 180 de copii, ajunsi la varsta priceperii, cu varsta cuprinsa intre 7 si 10 ani. Toate fetitele sunt imbracate in rochii albe de mireasa. La randul lor, baietii au camasa alba si pantalonii negri. Parinti, rude sau cunostinte fotografiaza si filmeaza de zor. Anterior, timp de sase saptamani, copiii au urmat un curs de pregatire catehetica, sustinut de preoti, 30 de cateheti si patru profesori de religie. Slujba se desfasoara cu participarea a proximativ 1.500 de credinciosi, mai multi cu circa 300 decat intr-o duminica obisnuita. Cei doi preoti care oficiaza liturghia speciala sunt Ciprian Petre si Albert Helenstein, acesta din urma retras din Austria la pensie in parohia Sabaoani de vreo doi ani. Corul si orga accentueaza emotionant atmosfera de solemnitate. La sfarsitul liturghiei, care nu dureaza mai mult de o ora, preotii trec pe la fiecare dintre cei ce se impartasesc pentru prima data, iau din potirul de aur ostia – un disc subtire din paine nedospita – si o pun direct pe limba copilului, zicand: “Trupul si sangele lui Cristos!”. In amintirea momentului primei impartasiri din divinitate, copilul primeste un fel de diploma si un pachetel cu bucurii specifice varstei. Incepand de astazi, toti cei aflati in centrul ceremoniei se pot impartasi cel mult o singura data in fiecare zi, dupa spovada corespunzatoare, conform ritului catolic.
Cuptor de ars ceramica din secolele XIV-XV
Nu plecam de la Sabaoani fara sa vizitam puternicele izvoare amenajate pentru spalat si vechea vatra a satului. Cativa gospodari au captat vreo zece izvoare, au amenajat bazine largi si un fel de mese din beton, astfel incat aici vin oameni de pe o raza apreciabila, cu haine sau covoare la spalat, apreciind calitatea apei si facilitatile. Pe deal, deasupra izvoarelor, dupa caderea comunismului, aceiasi gospodari au zidit o capela, dedicata Sfintei Fecioare Maria si Inimii Neprihanite a lui Isus. Pana la capela, poteca este strajuita de un fel de troite, cele 12 statiuni ale Caii Crucii – Via Crucis, langa care credinciosii comemoreaza patimile lui Isus in zilele postului Pastelui.
Vatra veche a satului se afla nu departe de aceste izvoare, la baza terasei superioare a vaii Siretului, la poalele dealului care face legatura cu nivelul actualului amplasament. Aici, la 1370, pe vremea Margaretei Musata, conform traditiei se construia vechea biserica, din piatra, pe locul uneia si mai vechi, din lemn. Astazi nu mai exista decat o reconstituire a fundatiei, pazita de trei cruci. In zilele cuvenite se fac slujbe pentru sufletele celor care isi dorm somnul de veci in cea mai mare necropola rurala medievala descoperita aici de arheologi.
La mica distanta, o constructie hexagonala din beton, acoperita cu sindrila, adaposteste de intemperii o raritate scoasa din pamant de arheologi: cuptorul de ars ceramica din perioada secolelor XIV-XV, deci de o varsta cu biserica veche. Este singurul cuptor de acest fel si atat de bine conservat din intreaga tara.
