Viceamiralul James Foggo a declarat că Marina Americană își va prelungi misiunile de patrulare în Marea Neagră cu încă patru luni. Totodată, va mări și numărul de nave „dacă va considera că există provocări serioase în regiune”.
Declarația viceamiralului se adaugă deciziei membrilor NATO, în întâlnirea de la Bruxelles, din octombrie, când s-a anunțat o reconfigurare a priorităților Alianței, acordându-se o mai mare atenție „activităților Rusiei în Marea Neagră și Marea Baltică” și a traficului de persoane în Marea Mediterana.
„Canalul Istanbul”, destul de lat să intre portavioanele
Cum era de așteptat, Rusia s-a arătat extrem de îngrijorată de prezența navelor americane în Marea Neagră, ceea ce încalcă Convenția de la Montreux, din 1936, ce reglementează prezența în zonă a navelor din statele care nu sunt de la Marea Neagră. Conform Convenției, navele americane nu trebuie să staționeze mai mult de 21 de zile și niciun portavion nu are dreptul de a intra în Marea Neagră. „SUA e prea departe de Marea Neagră”, se precizează de la Kremlin. „SUA nu e membră a Convenției de la Montreux”, precizează Pentagonul.
Analiștii militari ruși suspină după timpurile când navele Uniunii Sovietice dominau Marea Neagră. Acum, Flota 6 a Marinei Americane este ca acasă în Marea Neagră. SUA au o bază în Batumi, Georgia, și Constanța, România, iar „din 2000 până în 2015, navele NATO au intrat în Marea Neagră de 324 de ori, cam de 20 de ori pe an, ceea ce echivalează cu o prezență permanentă”, după cum se arată într-un raport al serviciilor secrete rusești. Și prezența navelor NATO s-a intensificat odată cu criza Rusia-Ucraina și în strânsă legătură cu anexarea Crimeii.
În colimatorul Rusiei este și ambițiosul proiect al deocamdată aliatului turc Tayyip Erdogan de a construi un al doilea canal Bosfor. Acesta va avea 43 de kilometri lungime, 500 de metri lărgime și 30 de metri adâncime, destul de încăpător pentru portavioanele americane și flotele de întreținere. „Canalul Istanbul”, ce va costa zece miliarde de dolari, se prevede a fi dat în funcțiune în 2023. Dacă nu intervine „ceva” până atunci.
„Oamenii lui Trump”, cu cifră mare de afaceri
Ce politică va desfășura Administrația Trump este încă derutant pentru toate marile cancelarii. Dat ca sigur „prieten al lui Putin”, Trump deja și-a trimis emisari la Moscova. Consilierul Carter Page este în capitala Rusiei, până la 13 decembrie, pentru a se întâlni cu o seamă de politicieni și oameni de afaceri ruși. Carter a lucrat mult la Moscova, în cadrul companiei, de servicii bancare și management financiar pe piața investițiilor , Merrill Lynch, și a criticat constant Administrația Obama pentru relațiile tensionate cu Rusia. Cu Carter la Moscova, Trump a mai aruncat o știre publicului, anume numirea lui Gary Cohn, președintele Goldman Sachs, ca președinte al Consiliului Economic Național, principalul pivot al politicii economice a Administrației Trump.
Dar „știrea de weekend” este posibilitatea numirii directorului executiv al ExxonMobil, Rex Tillerson, ca secretar de stat! „T-Rex”, cum a fost supranumit de Sarah Palin, este un veteran al afacerilor cu petrol și gaze, dar fără nicio experiență în diplomație. Până acum, Mitt Romney, fost guvernator de Massachusetts și candidat republican la alegerile prezidențiale din 2012, era ca și sigur pe funcție. Jason Miller, purtătorul de cuvânt al lui Trump, a declarat că acesta se va decide și va anunța săptămâna viitoare cine va ocupa importanta funcție de șef al diplomației americane. Însă Tillerson ar fi anunțat compania că va demisiona la începutul anului viitor, pentru a prelua funcția de secretar de stat, pe care a discutat-o sâmbătă cu Donald Trump și a acceptat oferta acestuia, transmite Reuters.
Tillerson, unul dintre donatorii „de frunte” pentru republicani, va trebui să negocieze soluții politice în privința acordului cu Iranul, semnat de Administrația Obama, sancțiunile impuse Rusiei, criza din Siria, disputele cu China și Coreea de Nord. Ca CEO la ExxonMobil, a derulat relații de afaceri cu peste 50 de țări, iar în 2013, Kremlinul i-a acordat Ordinul Prieteniei! A criticat întotdeauna „soluțiile politice”, de exemplu sancțiunile impuse Rusiei, pentru „imensele dezavantaje colaterale pe care le implică”. Se referea la faptul că una dintre afacerile ExxonMobil cu Rusia, în valoare de 500 de miliarde de dolari, a căzut „victimă colaterală”.
Patrule militare în Marea Neagră și Mediterana
Știrea că Tillerson a ajuns pe „lista scurtă” pentru funcția de secretar de stat a venit la numai o zi după ce un raport CIA concluziona că hackerii ruși au intervenit asupra sistemului de vot prin email, în favoarea lui Donald Trump. Prea mulți oameni ai lui Putin și pro-Putin implicați înainte, în timpul, și după alegerile prezidențiale din SUA!
Dar cum vor arăta oare relațiile SUA cu Rusia, aflată în plină expansiune pentru acapararea unor resurse energetice în Orientul Mijlociu, în Siria în special? Chiar dacă își dă demisia din funcția de CEO de la ExxonMobil, Tillerson tot deține acțiuni în valoare de 151 de milioane de dolari și va rămâne interesat de potențialul sectorului energetic în economie. Este evident că Trump încearcă să se țină de promisiunile din campanie, de strângere a relațiilor cu Rusia și de concentrare pe investiții în economia SUA. Tocmai aici apar conflictele de interese dintre Putin și Trump. Cu un secretar de stat care știe totul despre afacerile cu petrol și gaze, strategiile lui Putin de a domina viitoarele afaceri cu gazul din Mediterana, reamintim că acestea constituie adevărata miză pentru implicarea Rusiei în războiul lui Assad cu propriul popor, sau de a domina mările din apropierea Rusiei se lovesc de interesele SUA în zonele respective. Cu navele americane și NATO patrulând în Mediterana, „pentru a combate traficul de persoane”, și în Marea Neagră, relațiile de cooperare cu Rusia trebuie bine delimitate, la Kremlin și la Casa Albă. În fond, cam singurul mesaj trimis clar de Trump către Moscova s-ar traduce prin „frate, frate, dar brânza e pe bani”! Vor împărți dominația sau se vor contra serios?
ExxonMobil, implicată în prospecțiuni în România și Ucraina
ExxonMobil este prima companie americană de petrol și gaze care a venit în România. Între 1903 și 1948 a operat în România ca Standard Oil Co. din New Jersey. A revenit în 1992, iar din 2008 este interesată de rezervele de gaze naturale din Marea Neagră, concesionând Neptun Deep, în parteneriat cu OMV Petrom. Conform estimărilor, cu aceste rezerve, din 2020 România și-ar acoperi complet necesarul de gaze naturale, ba și pe cele ale Republicii Moldova. Din 2014, ExxonMobil este prezentă și în Ucraina, pentru a dezvolta un proiect legat de zăcământul de petrol şi gaze naturale din zona de nord-vest a Mării Negre, în apropiere de România, numit „Blocul Skifsa”.
Prietenia Trump – Putin, pusă la încercare de conflictele de interese economice din Marea Neagră
Viceamiralul James Foggo a declarat că Marina Americană își va prelungi misiunile de patrulare în Marea Neagră cu încă patru luni. Totodată, va mări și numărul de nave „dacă va considera că există provocări serioase în regiune”.
