27.2 C
București
marți, 23 iulie 2024
AcasăSpecialPresedintia britanica: "Mission Impossible"?

Presedintia britanica: „Mission Impossible”?

„Fiecare situatie de criza ofera si o oportunitate de iesire din impas. O oportunitate se deschide acum si pentru Europa, cu conditia sa avem curajul sa nu o irosim”, a afirmat premierul britanic, Tony Blair, in discursul sustinut recent in fata Parlamentului European, prin care a prezentat prioritatile si obiectivele presedintiei britanice a UE, inceputa pe 1 iulie. Marea Britanie propune o abordare pragmatica a marilor probleme si divergente care au adus Uniunea Europeana intr-una din cele mai grave crize de la crearea sa. Summitul esuat de la Bruxelles pare sa fi dus intr-un „punct mort”, dialogul transformandu-se in monologuri ale orgoliilor si intereselor, prin care partenerii europeni se acuza unii pe altii. Prima misiune a presedintiei britanice ar fi chiar reinnodarea dialogului, relansarea proiectului european grav afectat de respingerea Constitutiei europene in Franta si Olanda si de esecul summitului de la Bruxelles.
Impasul la care s-a ajuns la summitul de la Bruxelles, la care nu s-a putut adopta bugetul Uniunii pentru perioada 2007-2013, este pentru politicienii britanici un prilej de a repune in discutie bazele gandirii financiare europene. Aratata cu degetul pentru „rabatul britanic”, Londra sustine ca aceasta nu este decat o modalitate de a corecta o eroare fundamentala in modul in care este alocat intreg bugetul european. „Trebuie sa avem un buget adaptat pentru secolul 21, nu pentru secolul 20”, a explicat ambasadorul Marii Britanii la Bucuresti, Quinton Quayle, in conferinta de presa de lansare a presedintiei britanice a UE. Prin Politica Agricola Comuna (PAC), pe care Franta o considera tabu, 40 la suta din bugetul Uniunii Europene se aloca pentru agricultura, sector in care lucreaza doar cinci la suta din forta de munca europeana. Franta este cel mai mare beneficiar al PAC, primind 40 la suta din bugetul acesteia.
Atat premierul britanic, Tony Blair, cat si ministrul de Externe, Jack Straw, si alti oficiali britanici au explicat clar: Londra accepta discutarea „rabatului britanic” daca se va pune in discutie intreg bugetul Uniunii Europene, in special PAC. Presedintia britanica sustine alocarea unor fonduri mai mari pentru educatie, cercetare si inovatie, investitii pentru viitor, prin care UE ar putea atinge obiectivul fixat prin Agenda Lisabona, de a deveni un competitor puternic intr-o economie globalizata. La summitul de la Bruxelles, Marea Britanie nu a fost izolata pe aceasta pozitie, avand cinci tari de partea sa, a reamintit ambasadorul Quayle. „Tabara” opusa este condusa de Franta, iar unii analisti si oficiali se tem ca Parisul isi va mentine pozitia intransingenta atat timp cat Jacques Chirac va ramane la Palatul Elysee (adica pana in 2007, in conditiile in care bugetul ar trebui adoptat in 2006).
O alta chestiune in care Londra si alte capitale europene se situeaza pe pozitii opuse este cea a extinderii UE. In timp ce Marea Britanie sustine aderarea Turciei, reafirmand sprijinul pentru deschiderea negocierilor pe 3 octombrie, asa cum era planificat, Franta sustine ca este nevoie de o pauza in procesul de extindere, iar crestin-democratii germani, care vor prelua mai mult ca sigur puterea la Berlin in aceasta toamna, s-au pronuntat impotriva aderarii Turciei, propunand in schimb un parteneriat privilegiat.
Exercitarea simultana a presedintiei UE si G8 permite Marii Britanii sa promoveze mai eficient propunerile sale vizand combaterea saraciei si cresterea ajutorului propus pentru dezvoltare, pentru a se ajunge la dublarea ajutoarelor acordate de UE pana in 2010 si la obiectivul de 0,7 la suta din PIB, propus de ONU, pana in 2015. Africa va fi prioritara, primind cel putin 50 la suta din resursele aditionale ale UE.
Combaterea incalzirii globale a climei, care a atins proportii alarmante, este o alta prioritate de pe agenda Marii Britanii care, la preluarea presedintiei G8, a primit un impuls important de la Washington, SUA acceptand discutii asupra Protocolului de la Kyoto, cu conditia ca prevederile acestuia sa fie extinse si la tari in curs de dezvoltare cum ar fi India si China.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă