Sistemul american antirachetă, bazat în mare parte în România, vizează să protejeze Europa de eventuale rachete lansate de către state din Orientul Mijlociu. În urma degradării situaţiei din Ucraina, a anexării peninsulei Crimeea de către Rusia precum şi a trimiterii pe teritoriul ucrainean a unui convoi umanitar fără acordul Kievului, dar şi a spijinului pe care Federaţia Rusă îl acordă insurgenilor din estul Ucrainei, Polonia, Lituania, Letonia şi Estonia cer NATO să considere scutul antirachetă sistem de disuadare a Rusiei. Germania şi alte state consideră că "nu este necesar ca Rusia să fie provocată în mod inutil", potrivit Der Spiegel, citat de site-ul Euractiv.
Cancelarul german Angela Merkel a îndemnat ca măsura să fie reaprobată de căttre toţi membrii NATO după un an. Însă, înttre timp, Berlinul şi-a dat seama că este singurul care susţinea această poziţie şi a renunţat la idee, mai scrie Der Spiegel.
Însă cei care au propus ideea au reuşit să pună pe agendă, înainte de summit, problema unor noi măsuri de securitate pentru Polonia şi statele baltice, între care suplimentarea numărului zborurilor NATO de recunoaştere la frontierele lor de est, iar aceste operaţiuni nu se vor încheia autoomat după un an, aşa cum se plănuia iniţial.
Potrivit sursei citate, Polonia şi ţările baltice au făcut această propunere în cadrul pregătirilor Summitului NATO care va avea loc în perioada 4-5 septembrie în Ţara Galilor. Propunerea polonezo-baltică subminează poziţia Statelor Unite, potrivit cărora mobilizarrea sistemului american antibalistic nu vizează Rusia.
