In raportul intermediar din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, Comisia Europeană a lăudat, din nou, activitatea Direcţiei Nationale Anticoruptie şi Agenţiei Nationale de Integritate, iar Consiliul Superior al Magistraturii şi Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie au fost din nou criticate, dar ȋn dreptul lor au fost apreciate unele progrese. Parlamentul a fost laudat că a adoptat cele patru coduri civile şi penale, dar a fost criticat atât pentru că nu a aprobat ȋncă strategia anticorupţie, cât şi pentru faptul că şase parlamentari condamnaţi continuă să voteze, ȋn loc să fie eliminaţi. Printre aceştia figurează şi fostul premier Adrian Năstase.
Raportul intermediar al Comisiei Europene, elaborat în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare (MCV), oferă informaţii tehnice actualizate privind evoluţiile importante înregistrate în ultimele şase luni în România, respectiv de la ultimul raport al Comisiei Europene din luna iulie 2011. Sunt furnizate informaţii actualizate despre unele progrese, precum şi criticile pentru acţiunile care nu au fost încă întreprinse.
În vara anului 2012, Comisia va prezenta o evaluare globală a progreselor înregistrate de România în cadrul MCV din momentul aderării sale la UE.
Comisia Europeană a adoptat două rapoarte MCV : unul pentru România şi altul pentru Bulgaria. Intr-o conferinţă de presă de ieri, Mark Gray, purtatorul de cuvânt al Comisiei Europene, a spus că România şi Bulgaria ȋndeplinesc criteriile de aderare la Spatiul Schengen. Potrivit lui Gray, MCV şi aderarea la Schengen ar trebui privite separat, sugerând că nerezolvarea unor probleme din cadrul MCV n-ar trebui să fie invocată drept piedică ȋn aderare. De asemenea, că ţările care se opun intrării României ȋn Schengen ar trebuie să-şi justifice atitudinea.
Evaluările din raportul intermediar MVC – spune Gray – sunt strict tehnice, cele politice urmând a fi incluse ȋn raportul final din iulie 2012. El scos ȋn evidenţă reuşitele României, respectiv accelerarea condamnărilor ȋn cazurile de mare coruptie, aplicarea Codului Civil, reuşitele DNA şi ANI ȋn combaterea coruptiei, dar a mai spus şi că România trebuie să se concentreze mai bine pe echilibrarea resurselor ȋntre instanţe pentru a se asigura aplicarea corectă a Codului Penal şi a celui de Procedură Penală. De asemenea, Mark Gray a accentuat necesitatea adoptării unor noi reguli, transparente, privind promovarea judecătorilor, necesitatea implementării strategiei naţionale anticorupţie şi obţinerea de rezultate concrete ȋn confiscarea bunurilor obţinute din activităţi ilegale.
Ce conţine raportul intermediar MCV
Raportul MCV este structurat pe capitole, prezentând progresele, nereuşitele şi recomandarile pentru România. Progrese ȋnregistrate de România faţă de iulie 2011 sunt: adoptarea codurilor civile şi penale, punerea ȋn aplicare fară probleme a Codului Civil, accelerarea proceselor cazurilor de coruptiela nivelul Inaltei Curţi, apariţia unor condamnări ȋn cazuri de mare corupţie, DNA şi ANI şi-au continuat activitatea anticorupţie aducând ȋn faţa Justitiei ȋnalti funcţionari şi responsabili politici; Parlamentul a ȋnregistrat progrese privind confiscarea extinsă a averilor ilicite; a apărut noua lege pentru reformarea numirilor judecatorilor la Înalta Curte şi privind responsabilitatea disciplinară a magistraţilor.
Nereuşitele consemnate se referă la: pedepsele date de Înalta Curte pentru marea corupţie sunt minime şi nu sunt de natură să descurajeze marea corupţie, nu se recuperează prejudiciile, nu se confiscă averile ilicite pentru a descuraja corupţia, nu a fost adoptată strategia naţională anticoruptie, care se află ȋn fază de proiect, nu s-a reformat inspecţia judiciară din cadrul CSM, astfel că magistraţii corupţi nu sunt pedepsiţi exemplar. Mai mult, magistraţii suspectati de corupţie sunt lăsaţi pe funcţii de conducere la Înalta curte. De asemenea, parlamentarii condamnaţi votează ȋn continuare ȋn Parlamentul României.
Recomandările pentru România: consolidarea integrităţii şi responsabilităţii magistratilor, creşterea efectului de descurajare a corupţiei prin aplicarea de pedepse exemplare şi prin confiscarea averilor dobândite prin infracţiuni, aprobarea şi aplicarea strategiei naţionale anticorupţie, continuarea pregătirilor pentru aplicarea celorlalte coduri (de procedură civilă, penal şi de procedură penală), eliminarea imunităţilor, eliminarea din Parlament a deputaţilor şi senatorilor condamnaţi pentru corupţie.
Cine sunt cei şase parlamentari condamnaţi pentru corupţie, dar care continuă nestingheriţi să voteze legile:
1.Serban Mihăilescu, senator UNPR, condamnat de Înalta Curte la un an cu suspendare
2.Eugen Bădălan, condamnat pe 9 decembrie de Înalta Curte la patru ani cu suspendare, autosuspendat din PDL
3.Cosmin Popescu, condamnat de Înalta Curte la doi ani cu suspendare, autosuspendat din PDL
4.Dan Ilie Morega, deputat UNPR, condamnat de Înalta Curte la trei ani cu suspendare
5.Virgil Pop, deputat PNL, condamnat la cinci ani cu executare, autosuspendat din partid
6.Adrian Năstase, deputat PSD, condamnat de Înalta Curte la doi ani cu executare
Declaraţiile lui Gray despre opoziţia Olandei la aderarea României la Schengen
Întrebat de jurnalişti despre opoziţia Olandei la aderarea la Schengen a României şi Bulgariei, Mark Gray, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, a punctat: „Preşedintele Barroso a spus public, ȋn timpul Consiliului din decembrie, că e o chestiune de dreptate şi dacă s-au ȋntrunit criteriile, atunci cele două ţări ar trebui să aibă posibilitatea de a adera la Schengen. Am spus, de asemenea, clar că MCV nu trebuie văzut ca parte a pachetului de aderare la Schengen (…) Când se adoptă un raport factual, Comisia nu poate spune dacă e pozitiv sau nu. Rapoartele sunt foarte clare, ele arată progresele şi temele care mai trebuie făcute. Criteriile MCV şi de aderare la Schengen sunt diferite, dacă un stat ( Olanda-nn) face această legatură, el trebuie să explice de ce. Cele două ţări sunt gata să adere la spaţiul Schengen şi am spus clar că toate eforturile trebuie făcute pentru a găsi o soluţie la această problemă”.
La scurt timp după această declaraţie a aparut şi răspunsul Olandei. Ministrul olandez al Afacerilor Europene, Ben Knapen, ȋntr-o declaraţie remisă corespondentului RFI la Bruxelles, a afirmat că “progresele sunt vizibile ȋn ambele ţări, ȋn special ȋn România”. Pentru a-şi schimpa pozitia, Olanda cere două rapoarte MCV pozitive consecutive, care să indice “progrese sustenabile şi ireversibile ȋn combaterea corupţiei şi a crimei organizate”.
Ce spun reprezentanţi ai societăţii civile despre raport
Laura Ştefan, preşedinte Expert Forum, susţine că ” evaluarea este extreme de tehnică, iar Mark Gray, purtătorul de cuvânt al CE, a notat evoluţia României. Între criticile grave din Raport am notat faptul că CSM nu a cerut demiterea judecătoarei Gaqbriela Bârsan din funcţia de sef de secţie la Înalta Curte imediat după ce a fost ȋnvinuită de fapte de corupţie. Ea a plecat de la şefia secţiei abia după ce i-a expirat mandatul”. Laura ştefan aminteşte şi despre criticile referitoare la achiziţiile publice, de notorietate fiind achitarea şefului Romsilva, Ioan Dumitru, care a facut achiziţii mai mari şi de 1000 de ori decât preţul pieţei, dar Înalta Curte a considerat că faptele sale nu trebuie pedepsite. “Atunci când Înalta Curte dă pedepse pentru corupţie, ele sunt minime şi cele mai multe cu suspendare. Înalta Curte trebuie să dea pedepse exemplare”, a mai spus Laura Ştefan.
Referitor la faptul că Justiţia nu recuperează prejudiciile prin decizii judecătoreşti, preşedintele Expert Forum a dat un exemplu: ” s-a dispus recuperarea a 2.000.000 de euro, din care efectiv s-a
reuşit recuperarea doar a 200.000 de euro ȋn condiţiile ȋn care statul a cheltuit mult mai mult pentru procedurile judiciare”.
O altă bilă neagră este şi ” nereformarea Inspecţiei Judiciare din cadrul CSM, care nu asigură fundamentarea acţiunilor nelegale ale magistraţilor sau derapajele lor morale pentru a se obţine sancţionarea lor. Cu alte cuvinte, inspecţia ȋncă mai funcţionează pentru protejarea corupţiei”, a afirmat Laura Stefan.
“Ca de obicei, eforturile anticoruptie ale DNA şi ANI sunt lăudate, dar se notează lipsa de eficienţă a rezultatelor muncii lor din cauza celorlalte instituţii din sistemul judiciar, ca de exemplu instanţele de
judecată, care nu finalizează cu celeritate sau deloc munca procurorilor şi inspectorilor anticorupţie. La Înalta Curte e important să se ajungă mai repede la soluţii definitive. Raportul mai notează şi faptul că planul strategiei anticoruptie, deşi ȋntocmit de Ministerul Justiţiei ȋn decembrie 2011, nu l-a aprobat nimeni” a punctat presedintele Expert Forum.
Cristina Guseth, preşedinte Freedomhouse consideră că ” acest raport are un efect deosebit de benefic ȋn ce priveşte reforma sistemului juridic şi combaterea coruptiei. Într-o cultură ȋn care foarte rar sunt asumate neajunsurile spre a fi găsite soluţii, MCV-ul numeşte aceste probleme şi de multe ori recomandă şi soluţiile. Aş spune că acest raport, mai ales comparativ cu cel precedent extrem de critic, este mai degrabă pozitiv. În acest sens, pentru prima dată, raportul menţioneaza progresele înregistrate de Înalta Curte ȋn ceea ce priveşte dosarele de corupţie şi cere explicit soluţii care să descurajeze ȋncălcarea legii. Si aş mai aminti observaţia extrem de gravă că şase parlamentari condamnaţi continuă să voteze ȋn Parlamentul României, un semnal de care clasa politică ar trebui să ţină cont, mai ales ȋntr-un an electoral’.
Preşedintele CSM ȋşi ȋnsuşeşte criticile din raport
Potrivit preşedintelui CSM Alina Ghica, „raportul reflectă în mod corect situaţia de fapt de la ultima evaluare anuală în cadrul MCV, punctând neajunsuri de care suntem conştienţi” . Preşedintele CSM a
anunţat că se vor lua „măsuri concrete în cazuri legate de integritatea unor magistraţi şi reamintim că între priorităţile noii echipe de conducere a CSM se află creşterea responsabilităţii sistemului judiciar, dar şi a capacităţii instituţionale a CSM şi a Inspecţiei Judiciare”.
Şi procurorul general Codruţa Kovesi remarcă obiectivitatea raportului. Potrivit procurorului general, „raportul prezintă obiectiv evoluţiile realizare şi eforturile procurorilor (…) Raportul a evidenţiat măsurile asiguratorii aplicate de procurori ȋn vederea recuperarii pagubelor produse prin infracţiuni (…) De asemenea, evidenţiază rezultatele obţinute ȋn investigarea cazurilor de corupţie de nivel ȋnalt”
