29.1 C
București
sâmbătă, 27 iulie 2024
AcasăInvestigații România LiberăIncognitoDe la Palatul Victoria la Înalta Poartă. "Sultanul" Erdogan, unul dintre cei...

De la Palatul Victoria la Înalta Poartă. „Sultanul” Erdogan, unul dintre cei mai vechi lideri europeni, l-a primit pe premierul Ciolacu

După ce, acum o lună, l-a primit pe vicepreședintele Turciei, Cevdet Yılmaz, la București, premierul Marcel Ciolacu a fost primit, în ziua de 21 mai 2024, la Palatul Prezidențial din Ankara, de președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, unul dintre cei mai vechi și mai influenți lideri politici din Europa.

Deși este doar șef de guvern, nu șef de stat, premierul Ciolacu a fost primit cu înalte onoruri de președintele Turciei, Recep Erdoğan, la Ankara. Ca un gest suplimentar de prietenie, înainte de această primire oficială, în dimineața aceleiași zile de 21 mai 2024, în Monitorul Oficial al Turciei a fost publicat un decret al președintelui Erdoğan, conform căruia cetățenii României vor fi scutiți de vize pentru a călători în Turcia și vor putea intra în această țară, de la data de 1 iunie 2024, doar cu cartea de identitate. Practic, este același sistem prin care cetățenii României călătoresc în țările UE. Turcia nu face parte din UE dar primește masiv turiști români iar de acum înainte va concura și mai puternic, din acest punct de vedere, țara vecină, Grecia.

Primirea călduroasă a premierului României de către președintele Turciei reflectă dorința Turciei de a strânge relațiile cu un aliat din NATO, riveran la Marea Neagră și care, în plus, este și membru UE. În după-amiaza de 21 mai, la Ankara s-au semnat Declarația Comună pentru Înființarea Consiliului Cooperării Strategice la Nivel Înalt dintre România și Republica Turcia. Apoi, membrii delegației Guvernului României au semnat cu omologii lor din Turcia mai multe Acorduri și Memorandumuri de Înțelegere.

Cu doar o zi înaintea vizitei la Ankara a premierului Ciolacu, agenția de presă Anadolu a Turciei anunța că industria din Turcia prezintă, în premieră, un nou vehicul blindat, tip 4×4, denumit Ejder Kunter, la actuala ediție a Salonului de apărare BSDA, de la București. Se știe că industria de apărare din Turcia este mai performantă decât cea din România. Se știe și faptul că România a rezervat pentru Apărare 2,5 la sută din PIB, acesta fiind unul dintre cele mai mari procente din țările NATO, și că, pe baza acestei sume, conducerea Armatei Române ar putea semna noi contracte de înzestrare, inclusiv în ceea ce privește mașinile blindate. „Companiile turcești din industria de apărare vor participa și ele la târg pentru a demara proiecte de modernizare în regiune, pentru a comunica cu factori cheie de decizie și pentru a explora oportunități de afaceri. Producătorul său, Nurol Makina, a atras recent atenția asupra disponibilității sale de export în Europa și țările NATO”, menționau jurnaliștii turci.

Trebuie remarcat interesul major al Turciei de a strânge relațiile bilaterale cu cât mai multe dintre țările membre UE, în condițiile în care eforturile de până acum ale Turciei de a fi primită în Uniunea Europeană au eșuat. Pe de altă parte, în NATO, Turcia este unul dintre cei mai puternici membri.

În perioada 9 – 11 iulie 2024, la Washington se va desfășura următorul Summit al NATO. Sunt așteptate decizii legate de sprijinul pentru Ucraina și de întărirea cooperării dintre țările membre ale Alianței. De asemenea, este așteptat un anunț referitor la posibilul succesor al lui Jens Stoltenberg în funcția de secretar general al NATO, al cărui mandat expiră în anul 2024. Doi politicieni candidează pentru această funcție – președintele României, Klaus Iohannis, și premierul Olandei, Mark Rutte. Favorit este, cu certitudine, premierul Olandei. Însă președintele Iohannis încă încearcă să obțină sprijin din partea unora dintre liderii țărilor membre NATO.

Premierul Marcel Ciolacu sublinia, înainte să ajungă la Ankara, că Turcia este principalul partener economic al României din afara UE. Turcia are și o industrie de apărare extrem de puternică, aceasta furnizând, de exemplu, drone, a căror eficiență s-a demostrat în cursul actualului război dintre Rusia și Ucraina. Miniștrii Apărării și Economiei îl însoțesc pe premierul Ciolacu în Turcia.

„Turcia este principalul partener comercial non-UE al României și prima destinație extra-comunitară a exporturilor românești. Prin viitoarele proiecte în energie, transporturi, agricultură, industrie agroalimentară și de apărare ne-am propus să creștem schimburile comerciale la 15 miliarde de dolari”

Marcel Ciolacu,

Premierul României

Un element mai puțin cunoscut este că, la data de 8 mai 2024, președintele Erdoğan îl primise, la Ankara, pe generalul (r) Ion Oprişor, consilierul pentru Securitate Națională al președintelui României. La aceeași întâlnire participase și secretarul de stat pentru Securitate al Poloniei, Jacek Siewiera. Șeful statului turc a prezentat așteptările țării sale de la aliații din NATO.

„Președintele Erdoğan, exprimând așteptările Turciei la următorul Summit NATO de la Washington, a spus că acestea includ asigurarea unei solidarități complete în cadrul NATO, abținerea aliaților de a-și impune restricții unii altora, în special în investițiile în apărare și comerț, și abandonarea eforturilor de excludere a Turciei în contextul cooperării NATO – UE”

Președinția Turciei

Următorul Summit al NATO este programat a se desfășura în perioada 9 – 11 iulie 2024, la Washington.

Urmărește România Liberă pe  TwitterFacebook și Google News!

Mihai Diac
Mihai Diac
Mihai Diac are o experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online. A început să lucreze în presă la ziarul Azi, în anul 1993, în perioada în care era încă student. Ulterior a lucrat la Adevărul, Gândul și Green Report. La “România liberă”, Mihai Diac lucrează din anul 2015. În paralel cu activitatea jurnalistică, Mihai Diac și-a completat și pregătirea de specialitate. El a absolvit, printre altele, Colegiul Național de Apărare și cursul de pregătire a jurnaliștilor pentru zone de război. Printre acțiunile sale de documentare jurnalistică s-au aflat cele de la bordul portavionului american Truman și al fregatei românești Regina Maria, precum și cele din Afganistan, Irak, Transnistria și Georgia.
Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă