Preşedintele pare să fi rămas fără soluţii politice pentru a împiedica alianţa PSD-PNL-PC să preia puterea şi să readucă ţara în era Năstase. Ameninţarea cu articolul 103 din Constituţie nu este credibilă.
Că o guvernare USL ar fi o castrofă pentru România e uşor de prevăzut. Crin Antonescu nu a condus în viaţa lui nimic şi nu are nici resursele intelectuale şi nici echilibrul pentru a deveni şeful statului iar Victor Ponta are câteva cadavre în dulap de pe vremea când era şef al Corpului de Control al primului-ministru – de exemplu, protejarea unor persoane acuzate de corupţie -, dar şi de pe vremea când era procuror. Ponta nu a clarificat niciodată rolul pe care l-a jucat în episodul sinuciderii procurorului Panait şi aceasta poate fi numai una din stafiile trecutului care îl pot bântui politic. Niciunul dintre ei nu a manifestat niciodată responsabilitate, mi ales pentru că nu au avut niciodată vreuna. În ceea ce îl priveşte pe Dan Voiculescu, ei, bine, e Dan Voiculescu…
Pe de altă parte, această alianţă nu poate să reziste la guvernare decât într-un singur fel: dacă PNL se topeşte în PSD. Liberalii sunt naivi sau orbiţi de foamea de putere dacă îşi imaginează că PNL poate supravieţui la umbra PSD în condiţiile în care PSD deţine pârghiile guvernării. PSD este un Leviathan făcut dintr-o reţea de interese economice uriaşe, un aparat birocratic rămas fidel Partidului şi solidaritate de castă bazată pe moştenirea comunistă. Un peştişor, fie şi unul vorace ca PNL, nu va putea rezista mult apetitului monstrului politic care este PSD. O dată instalaţi la guvernare, actualul liant al USL – ura faţă de Băsescu – se va dizolva instantaneu. Dacă PNL va dori să supravieţuiască, mai devreme sau mai târziu, USL fie se va destrăma aşa cum s-au destrămat şi Convenţia Democrată şi Alianţa DA, fie va forma un singur partid. Fără îndoială, avem de-a face cu un dezastru în devenire.
Este, aşadar, legitim ca preşedintele Traian Băsescu să încerce să prevină acest dezastru. Problema lui este că electoratul nu vede lucrurile în acelaşi fel şi îi creditează pe cei de la USL cu peste 50% din voturi. Avertismentul lui Băsescu privind articolul 103 din Constituţie, care nu vorbeşte de alianţe ci de partide, are puţină valoare practică din două motive. În primul rând, pentru că Băsescu însuşi a recurs la acest artificiu în 2004 când l-a numit pe Tăriceanu. Pentru că alianţa dintre PSD şi PUR nu era înregistrată la tribunal, Băsescu a considerat că este acoperit constituţional de faptul că Alianţa DA (înregistrată) avea mai multe mandate decât PSD pentru a-l numi pe Tăriceanu. USL este înregistrată la tribunal şi Băsescu este obligat să fie consistent cu el însuşi. În al doilea rând, nici nu contează. Dacă USL are parlamentul, atunci îl suspendă la prima şedinţă, un lucru pe care oricum ard de nerăbdare să-l facă şi acum când n-au motiv, darămite dacă ar avea vreunul. Chiar şi dacă Băsescu ar câştiga referendumul (un mare „dacă”) şi ar reveni la Cotroceni, tot n-ar mai avea ce să facă. Liderul USL ar Senatului va fi numit deja un prim-ministru iar preşedintele nu va putea să-l demită.
Singura şansă realistă de a preveni formarea unui guvern USL este ca această alianţă să nu facă 50% plus un vot. Potenţialul de creştere al PDL este redus şi, în condiţiile în care Emil Boc a ales să rămână prim-ministru iar campania va fi condusă de Dan Andronic, perspectivele sunt întunecate. Dacă PDL are şanse mici să crească prin el însuşi, atunci o soluţie ar fi o campanie negativă de discreditare a liderilor USL. Dar şi aici există şanse mici. Dan Voiculescu este poate cel mai discreditat om politic din România, securist dovedit, anchetat pentru corupţie etc. şi asta nu pare să-i deranjeze prea mult pe alegătorii USL. Numai dacă îi arestează DNA fie pe Ponta fie pe Antonescu în direct şi la o oră de vârf să aibă vreun un impact semnificativ.
Soluţia care pare la îndemână este destrămarea USL. Acest lucru nu este posibil decât dacă în PNL se produce o revoluţie împotriva lui Crin Antonescu şi a politicii sale sau dacă apare o nouă formaţiune liberală care să „fure” electoratul PNL şi să facă partidul lui Antonescu irelevant. Problema este că liberalii miros de pe acum sângele viitoarelor prăzi ale guvernării USL iar Traian Băsescu pare că nu mai are nimic de oferit. Dar, pe de altă parte, este drept că preşedintele a mai scos surprize din pălărie în trecut.
