Parcul care l-a impresionat pe împăratul Franz Josef I în urmă cu 110 ani, Rozariul imperial „Regina Maria”, va fi refăcut lunile următoare cu ajutorul unei finanţări europene în valoare de 1,3 milioane de euro. Primarul Gheorghe Ciuhandu a explicat că proiectul de modernizare presupune reamenajarea a 11.000 de metri pătraţi de spaţiu verde şi modernizarea a 22.000 de metri pătraţi de spaţiu public destinat recreării.
“Vor fi reabilitate 6.800 de metri pătraţi de alei pietonale, se vor monta 77 de bănci, 12 pergole, 35 de coşuri ecologice, 70 de stâlpi de iluminat fotovoltaici şi un sistem de irigare computerizat. Lucrările ar urma să se finalizeze anul viitor”, a declarat primarul Gheorghe Ciuhandu. Contractul de finanţare a proiectului a fost semnat deja de ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, în primăvară.
Un parc cu istorie
Parcul Rozelor a fost creat la sfârşitul secolului al XIX-lea, într-un moment în care era clar pentru toată lumea că vremurile s-au schimbat, că locuitorii urbei au devenit mai numeroşi şi că anumite amplasamente nu îşi mai au rostul. Înainte de secolul XVIII, puţine erau grădinile de flori amenajate în spaţii publice sau semipublice.
Majoritatea se aflau în incintele mânăstirilor, dar şi acolo, florile erau amestecate cu zarzavaturi şi condimente. La începutul celui de-al XIX-lea, Timişoara intra şi ea în pas cu vremurile. Astfel, oamenii au observat că datorită noilor tehnici militare de atac tot mai avansate, spaţiile de apărare din jurul cetăţii au devenit inutile, drept pentru care au început amenajarea unui lanţ de parcuri. Acest proces va dura aproape o sută de ani.
În 1850, Cronin Cromberg, guvernatorul de atunci al Timişoarei, a dispus plantarea de arbori pe terenul viran existent între Cetate şi Fabric. În 1870, au plantat arbori şi flori între Cetate şi Iozefin, pe locul unor foste cimitire. Tot în acel an, cu ocazia venirii la Timişoara a împăratului Franz Jozef, edilii oraşului şi-au propus amenajarea pe malul Begăi, pe un teren de 90.000 de metri pătraţi, a unui spaţiu de recreere.
Zona a fost plantată cu arbori şi a impresionat foarte plăcut, la acel moment pe împăratul austriac, dar se pare că tot prin acest parc s-a plimbat şi paşa Ahmed Razim, guvernatorul vilaietului Dunărea, cam în aceeaşi perioadă de timp.
Ulterior, prin 1934, când parcul a intrat în conştiinţa oamenilor ca un bun al oraşului, timişorencele au început să se întreacă în procurarea celor mai faimoase varietăţi de trandafiri. În perioada interbelică, acest parc a devenit cel mai mare rozariu din sud-estul Europei, cu peste 1.400 de soiuri de trandafiri.
Tot atunci, a fost construit şi un teatru de vară, care este încă funcţional. Prin 1942, parcul a început să fie numit „Rozariul Regina Maria”. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Rozariul a fost distrus, dar a fost readus la viaţă după 1965, sub numele de Parcul Trandafirilor.
