Dacă până în urmă cu două decenii în majoritatea cazurilor de spionaj era vorba de agenţi bine antrenaţi, care vânau secrete diplomatice, politice şi militare, astăzi, în climatul economic dominat de ascensiunea chineză, secretele comerciale ale companiilor sunt cele mai căutate ţinte.
Cel mai proaspăt exemplu din Statele Unite privind interesul guvernului şi al companiilor chineze pentru secretele comerciale ale firmelor occidentale îl reprezintă cazul chimistului chinez Huang Kexue, 45 de ani, inculpat în prezent în statul Indiana pentru spionaj economic în favoarea Chinei. Fostul cercetător în laboratoarele gigantului Dow Chemical s-a născut în China şi a emigrat în SUA în 1995, obţinând dreptul legal de rezidenţă şi acces pe piaţa muncii. Până în 2008, când a fost concediat, Kexue a lucrat în secţia de cercetare agrochimică a Dow Chemical, unde căuta metode de îmbunătăţire a insecticidelor comercializate de compania americană. Ca orice alt profesionist disponibilizat în primele luni de criză economică, Kexue ar fi urmat să aibă câteva probleme în a-şi găsi o nouă slujbă în Statele Unite. Însă chimistul, care în timpul vizitelor în ţara natală preda ca profesor invitat la o universitate chineză, a devenit rapid câştigătorul unui împrumut nerambursabil acordat de o fundaţie a guvernului de la Beijing pentru a demara, pe teritoriul Chinei, cercetări în acelaşi domeniu în care activa pentru Dow Chemical – îmbunătăţirea insecticidelor.
În prezent, procurorii americani îl acuză pe Kexue de spionaj economic în favoarea Chinei, susţinând că cercetătorul a dezvăluit informaţii ştiinţifice din portofoliul angajatorului american şi a primit bani din partea Fundaţiei pentru Ştiinţe Naturale a Chinei ca răsplată pentru informaţiile culese. Mai mult, afirmă acuzarea, citată de NYT, dată fiind iminenta expirare a patentelor Dow înregistrate în China, Kexue ar fi avut ca misiune copierea întregului proces de producţie în care era implicat şi recrearea unei companii concurente pe teritoriul chinez. Cazul lui Kexue, care respinge acuzaţiile de spionaj, nu este singular. În ultimul an, companii ca Motorola, Boeing, General Motors, Ford şi DuPont Company au înregistrat incidente cu foşti angajaţi, mulţi dintre ei imigranţi chinezi, care au transferat sau au încercat să transfere secrete şi tehnologii în ţara de origine. În multe dintre cazuri însă, procuratura americană a fost nevoită să formuleze numai acuzaţii de furt de tehnologie, şi nu de spionaj economic, pentru că suspecţii au sustras secrete comerciale, însă nu au primit nici un ban din partea vreunui guvern străin.
Statutul de spion este în consecinţă greu de dovedit, mulţi dintre cei suspectaţi încercând să capitalizeze secretele sustrase, după concediere, ca atuuri la reangajare. Pe lângă dificultatea de a dovedi că informaţiile comerciale au fost extrase în beneficiul unui guvern străin – şi avocaţii lui Kexue subliniază că el a primit grantul guvernamental chinez după ce a fost concediat de Dow Chemical -, procurorii federali americani nu pot beneficia decât în puţine cazuri de asistenţa părţilor vătămate, adică a companiilor spionate. Conform pocurorilor americani, multe dintre cazurile de furt de tehnologie sau chiar de spionaj economic rămân necercetate. Motivul: marile concerne care finanţează cercetări valoroase sunt, de obicei, societăţi cotate la bursă şi rareori sunt dispuse să rişte o devalorizare a acţiunilor ca urmare a compromiterii secretelor comerciale.
