Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a avertizat joi ţările europene în privinţa prăpastiei care se formează între aliaţii care continuă să investească în domeniul apărării şi cei care refuză să facă acest lucru din cauza crizei economice, relatează AFP, potrivit Mediafax.
“Cheltuielile aliaţilor în domeniul militar sunt din ce în ce mai dezechilibrate, nu numai în raportul Statelor Unite cu ţările europene, ci şi în interiorul Europei”, potrivit raportului anual al NATO, prezentat de Rasmussen la Bruxellles.
“În timp ce unii aliaţi europeni vor continua să acumuleze mijloace militare moderne şi adaptate, altora le va fi din ce în ce mai greu să o facă. Aceasta ar putea afecta capacitatea aliaţilor de a colabora eficient în gestionarea crizelor internaţionale”, a declarat Rasmussen.
Acest avertisment este asemănător celui lansat de oficialii americani, care de mai mulţi ani îndeamnă Europa să nu lase garda jos.
Potrivit raportului, trei ţări membre NATO, Statele Unite, Marea Britanie şi Grecia, investesc în domeniul apărării 2 la sută din PIB-ul lor, în timp ce cele 28 de state membre au promis, în 2006, să nu reducă suma pentru bugetul militar sub 2 la sută din PIB.
Raportul arată că în perioada 2007-2011, numai britanicii, americanii şi estonii au crescut cheltuielile pentru apărare.
La polul opus, numeroase ţări europene mari şi-au redus drastic bugetul pentru apărare, în special Italia şi Spania, aceasta din urmă consacrând sub 1 la sută din PIB-ul ţării. În Suedia, care nu este membră NATO, şeful Statului Major, generalul Sverker Göranson a declarat recent că armata suedeză nu ar fi capabilă să respingă o agresiune externă limitată mai mult de o săptămână.
Chiar şi cu un buget în scădere, Franţa rămâne “printre elevele bune”, afirmă un oficial al NATO. Rasmussen a aprobat “intervenţia rapidă şi eficienţă” a Franţei în Mali.
Soluţia: o colaborare mai strânsă
Rasmussen consideră că există riscul ca Europa să-şi piardă “din influnţă pe scena internaţională”, nu numai în raport cu Statele Unite, dar şi cu statele în curs de dezvoltare, care, asemenea Chinei, îşi sporesc capacităţile militare.
Un avertisment asemănător a fost lansat de către directorul Agenţiei Europene de Apărare, Claude-France Arnould, care este de părere că Europa nu trebuie “să-şi asume riscul unei retrogradări strategice”.
De asemenea, în raportul său, secretarul general al NATO a pus accent pe importanţa sectoarelor economic şi social. “Dacă noi vom reduce prea mult cheltuielile noastre militare, riscăm să agravăm situaţia economică”, slăbind întreprinderile care sunt “actori importanţi în materie de inovare, ocuparea forţei de muncă şi export”.
Mai exact, este posibil să fie “reduse cheltuielile” prin promovarea “soluţiilor multinaţionale”, potrivit lui Rasmussen.
În acest scop, NATO încearcă să lanseze programe comune sub conceptul “Smart Defence” (“Apărare Inteligentă”), în paralel cu iniţiativa “Pooling and Sharing” (“Punere în comun şi Partajare”) a Uniunii Europene.
Proiecte a căror realizare este întârziată
Chiar dacă aceste principii sunt acceptate implicit de către numeroase capitale, punerea în aplicare a acestor proiect ambiţioase este amânată, din cauza reticenţei statelor de a-şi abandona zone de suveranitate sau de a realiza reforme în doemeniul industriei apărării.
“De fapt, puţin câte puţin, lucrurile au început să se mişte din loc sub presiunea evenimentelor. De exemplu, este cazul statului Mali, unde aliaţii aduc avioane şi mijloace de strângere de informaţii, care le lipsesc fancezilor”, a subliniat secretarul general al NATO.
Pentru Rasmussen, “ştirea bună” este că acestă solidaritate puternică “să crească mai mult ca niciodată capacităţile şi flexibilitatea NATO, care este “mai bine pregătit să facă faţă ameninţărilor imprevizibile”.
