După lungi ezitări, CSM a decis să analizeze intervențiile publice ale premierului, referitoare la ancheta derulată de procurori la rafinăria Petrotel-Lukoil. De ce era atât de importantă declarația premierului? Pentru că, la scurt timp, Parchetul din Ploiești a anunțat ridicarea sechestrului, deși, spun analiștii salariile puteau fi oricum plătite.
Adrian Bordea, președintele Consiliului Superioar al Magistraturii, a declarat ieri României Libere că nu poate pune în aplicare principala atribuție a instituției de a garanta independența Justiției față de intervenția celorlalte puteri în actul de Justiție deoarece el nu a văzut la televiziuni declarațiile premierului Victor Ponta, care a ridiculizat sechestrul asigurator impus de procurorii ploieșteni în dosarul „Lukoil“ pentru evaziune fiscală și spălare de bani de circa 230 milioane de euro. Bordea a susținut că nu are probe că premierul ar fi intervenit cu declarații în ancheta procurorilor care au impus sechestru asigurător în dosarul Lukoil. De reținut, însă, că afirmațiile lui Ponta fuseseră reluate de mai multe ori de-a lungul a circa 20 de ore și dezbătute de toate televiziunile, însă președintele CSM spune că le-a ratat. „Nu am probe pentru a putea afirma că a fost o intervenție în actul de justiție, nu am văzut la televiziune declarațiile premierului. Nu am avut timp să mă uit la televizor. L-am rugat pe domnul George Muscalu ( vicepreședintele CSM – nn) să aducă informații de la Parchetul Prahova și, după ce vedem despre ce e vorba, vom putea eventual să sesizăm Inspecția Judiciară. In nici un caz nu putem da declarații pentru apărarea independeței Justiției pentru că ar însemna să ne antepronunțăm față de eventualele note ale Inspecției“, ne-a declarat ieri Adrian Bordea.
Totuși, după publicarea pe internet, pe parcursul zilei, a acestei poziții, CSM a revenit, anunțând că „având în vedere solicitările unor reprezentanţi ai mass media cu privire la poziţia Consiliului Superior al Magistraturii faţă de declaraţiile publice ale premierului României din data de 6 octombrie 2014, Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Mass-Media este abilitat să aducă la cunoştinţa publicului faptul că aceste aspecte vor fi puse în discuţie în şedinţa plenului CSM din data de 9 octombrie 2014, urmând a se lua o hotărâre cu privire la necesitatea sesizării Inspecţiei Judiciare asupra unei eventuale atingeri adusă independenţei procurorului de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti în efectuarea urmăririi penale în dosarul Lukoil“. De ce era atât de importantă declarația premierului? Pentru că, la scurt timp, Parchetul din Ploiești a anunțat: „La data de 06.10.2014, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a dispus înlocuirea măsurilor asigurătorii, prin ridicarea parţială a sechestrului asigurător asupra conturilor bancare, pentru a da posibilitatea S.C. PETROTEL LUKOIL S.A.Ploieşti să îşi desfăşoare activitatea curentă în condiţii de normalitate cu terţii şi să plătească drepturile salariale şi contribuţiile la bugetul de stat. În cauză au fost extinse măsurile asigurătorii asupra altor bunuri puse la dispoziţie de S.C. PETROTEL LUKOIL S.A. Ploieşti“. Această replică a Parchetul la declarația premierului se poate interpreta ca executare a indicațiilor transmise de către premierul Ponta.
Reamintim că, vineri, procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești au făcut percheziții la rafinăria Petrotel-Lukoil și în alte locații, au ridicat documente, iar luni au instituit sechestru asigurător pe conturile bancare ale companiei și pe produsele, inclusiv pe cele aflate în conducte, ce urmau a fi comercializate. Sechestrul este impus de legea penală pentru recuperarea prejudiciului de 230 milioane de euro. Procurorii suspectează evaziune fiscală și spălare de bani. De asemenea, procurorii au început urmărirea penală față de directorul general al companiei Petrotel-Lukoil, Andrey Bogdanov. După acțiunea de vineri a procurorilor, Lukoil a întrerupt activitatea la rafinărie, iar ambasadorul Rusiei la București, Oleg Malgivov, s-a declarat „foarte îngrijorat de evenimentele desfășurate în jurul rafinăriei Petrotel care aparține companiei Lukoil, precum și de atmosfera care se creează în legătură cu această situație“.
La scurt timp după anunțul ambasadorului Rusiei la București, Victor Ponta a făcut o declarație dură la adresa procurorilor care au decis să pună sechestrul asigurător, ridiculizându-i cu afirmația „nu fugeau cu conductele în Rusia“. De asemenea, a atras atenția procurorilor asupra faptului că la Lukoil lucrează circa 3.000 de oameni care trebuie să-și ia salariile.
Dar cât de gravă era problema cu sechestrul, din perspectiva plății salariilor, detaliu de care s-a legat public premieurl Ponta? “Salariile se pot plăti chiar dacă s-au pus măsuri asigurătorii. Sunt banii salariaților, și nu ai companiei. Însă este posibil ca să nu existe cash în conturi, iar partenerii de afaceri să nu poată plăti fiind conturile blocate“, explică Alin Irimia, consultant fiscal.
La rândul său, avocatul Gabriel Biriș arată că “procurorii trebuie lăsați să-și facă treaba, fără presiuni din exterior. Însă acțiunea lor nu trebuie să creeze pagube colaterale și trebuie concentrată pe recuperarea prejudiciului și pedepsirea vinovaților. Dacă este vorba despre o evaziune fiscală de asemenea proporții probabil că prejudiciul nu poate fi recuperat decât prin confiscarea activelor“.
