Aproximativ 500 de persoane au participat, miercuri, la un miting “pentru unitate naţională” organizat de Uniunea Vatra Românească în faţa statuii lui Avram Iancu din Târgu Mureş, în timpul manifestării fiind comemorate şi evenimentele din 20 martie 1990, transmite Mediafax.
Manifestanţii s-au strâns, începând cu ora 16.00, în scuarul din faţa statuii lui Avram Iancu, cu steaguri tricolore, purtând inscripţii precum “Vatra Românească” şi “Dacii liberi”, şi cu pancarte pe care scria “20 martie 1990 ne învaţă să fim uniţi în gând, vorbă şi faptă”, “Pământul românesc bun naţional”, “Spunem nu dezmembrării României”, “Nu prefect UDMR”, “Nu retrocedărilor ilegale şi abuzive”.
De asemenea, ei au scandat, printre altele, “Limba română unica stăpână”, “Unitate naţională” şi “Nu există Ţinut Secuiesc”.
Evenimentul – la care au fost prezenţi, printre alţii, preşedintele PRM, Gheorghe Funar, şi preşedintele Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate, Mircea Dogaru – a început cu un moment religios şi muzică populară, urmate de discursuri susţinute, printre alţii, de preşedintele Uniunii Vatra Românească, Florin Oproiescu şi fostul deputat PUNR Mureş Lazăr Lădariu.
În discursul rostit în faţa manifestanţilor, Oproiescu a susţinut că respinge ideea că mitingul ar fi îndreptat împotriva maghiarilor şi “orice idee separatistă”, idei pe care le-a repetat ulterior şi în faţa presei.
“Respingem cu fermitate ideea că acest miting este antimaghiar, aşa cum avansau unele agenţii străine, în special televiziuni maghiare, că aici ar avea loc un miting antimaghiar. Noi nu am făcut acest miting împotriva nimănui. Am făcut acest miting pentru ca politicienii să înţeleagă că trebuie să ţină cont de noi şi să nu ia hotărâri împotriva celor care i-au votat. Noi dorim un singur lucru, să fie aplicate legea şi Constituţia României. Pe această criză economică, socială şi morală, am făcut acest miting – şi toate mitingurile din ţară – pentru a relansa Uniunea Vatra Românească, de care România are nevoie. Putem să trăim împreună, dar să nu fim siluiţi, să nu fim umiliţi, să respectăm Constituţia şi legile ţării şi astfel să ne respectăm unii pe alţii. Nicidecum cu autonomii pe criterii etnice, cu despărţiri care nu folosesc nimănui”, a spus Oproiescu.
Întrebat despre faptul că un grup de manifestanţi ar fi strigat “Afară, afară, cu ungurii din ţară”, Oproiescu a spus că el crede că e vorba de “cei ce vor să dea apă la moară agenturilor străine” şi să discrediteze evenimentul. Potrivit aceleiaşi surse, mitinguri similare au avut loc în toată ţara, în zeci de localităţi.
Mitingul a fost autorizat şi s-a desfăşurat timp de mai bine de două ore, fără a se înregistra incidente. Iniţial, organizatorii au estimat că la eveniment vor fi 4.000 de participanţi.
“Vatra Românească” a anunţat pe reţelele de socializare organizarea mitingului de miercuri, sub genericul “Manifestare pentru unitate naţională – Noi urnim România”, scopul fiind de “a comemora evenimentele din 20 martie 1990 de la Târgu Mureş”, dar şi de a solicita, printre altele, “instituţiilor statului să aplice cu fermitate legile, inclusiv împotriva acelora care vor dezmembrarea României”.
“Vrem respectarea legii pentru toţi cetăţenii României! Spunem NU dezmembrării României! Spunem NU retrocedărilor ilegale! Spunem NU accesului la funcţii înalte cetăţenilor cu dublă cetăţenie! (…) Pe plan local/regional, în context european, pentru a evita escaladarea unor posibile evenimente, ne întrebăm printre altele dacă este bine ca limba maghiară să fie folosită în administraţie, să se arboreze însemnele secuieşti pe instituţii, să se înfiinţeze linia de predare în limba maghiară la UMF Târgu Mureş – care în timp ar genera greutăţi în prestarea serviciilor medicale în limba română, să aibă acces la funcţii înalte cetăţeni cu dublă cetăţenie, să fie numit un prefect UDMR în Mureş”, arată sursa citată.
Potrivit Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş, evenimentele din martie 1990 s-au soldat cu 278 de victime, din care 190 de români şi 88 de maghiari. În evenimente au decedat cinci persoane – trei maghiari şi doi români, au fost distruse 46 de autovehicule, au fost devastate sediile a patru formaţiuni politice şi s-au comis furturi din două unităţi comerciale.
După infracţiunile comise s-au primit 169 de sesizări, iar cercetările penale s-au grupat în 27 de cauze. Au fost arestate 21 de persoane, iar în urma finalizării cercetărilor s-au întocmit 17 rechizitorii, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a 30 de persoane, care au fost condamnate, majoritatea până la un an de închisoare. Cele mai grave condamnări, la cate zece ani închisoare, le-au primit Barabas Erno (fugit în Ungaria imediat după evenimente – n.r.) şi Csereznyes Pal (implicat în cazul agresării lui Mihăilă Cofariu – n.r.), care a primit graţierea în 1996 de la fostul preşedinte Emil Constantinescu.
