„România liberă“ vă oferă, începând cu 4 iulie, o carte-eveniment despre omul momentului în politica mondială. „Fenomenul Trump și America profundă“ este singura biografie a lui Donald Trump scrisă în Europa. Mihai Neamțu, autorul acestui volum unic, a explicat pentru RL de ce l-a impresionat miliardarul care a șocat lumea când a reușit să câștige președinția celei mai importante puteri a lumii, în ciuda opoziției masive.
RL: De ce aţi decis să scrieţi o carte despre Donald Trump? Ce se mai poate spune nou despre omul a cărui alegere în fruntea SUA a uimit planeta?
Mihai Neamțu: Din copilărie, cred, sunt pasionat de istoria politică americană. Am trăit în Statele Unite și simt patria lui Jefferson ca pe a doua mea țară. După ce am prognozat victoria neașteptată a lui Donald Trump, cu două zile înaintea scrutinului din 8 noiembrie 2016, aveam obligația să explic cititorilor de ce am pariat pe calul socotit pierzător de întreaga elită globalistă sau presă corporatistă. Noutatea cărții „Fenomenul Trump“ vine din analiza filozofiei antreprenoriale care a făcut dintr-un businessman de succes un foarte controversat președinte. În plus, cititorul român va descoperi elemente biografice inedite: istoria europeană a familiei Trump, relația lui Donald cu unii pastori creștini nonconvenționali (de exemplu, Norman Vincent Peale), prezentarea fără perdea a scandalurilor sexuale etc. Cartea e plină de surprize și voi lăsa cititorii să le descopere singuri!
„Este victoria unui gladiator: singur împotriva establishmentului de la Washington“, aceasta este prima propoziţie din prefaţa volumului „Fenomenul Trump“. De ce credeţi că a avut actualul președinte al SUA o opoziţie atât de puternică din partea presei nord-americane şi chiar mondiale, dar şi a unui segment al societăţii civile?
Donald Trump n-a intrat în politică pentru faimă, putere sau avere. Un miliardar își poate oricând cumpăra influența pe lângă cercurile politicienilor corupți din Washington DC. Să nu uităm că Trump era foarte curtat și foarte iubit de toate televiziunile atât timp cât și-a propus să fie un showman pentru serialul „Ucenicul“. Toți l-au iubit când se prezenta în lume ca un personaj histrionic. Când și-a propus să schimbe regulile de joc, Donald Trump i-a enervat pe mulți. Gândiți-vă la prăbușirea dinastiei Clinton: după eșecul electoral, Fundația Clinton n-a mai avut deloc încasările fabuloase de bani din afara Americii. Furia lui George Soros (adică tatăl falsei societăți civile) e, iarăși, explicabilă: omul a cheltuit sute de milioane și a pierdut meciul. În același timp, Donald Trump a atras prietenia multor lideri occidentali sau est-europeni. Președintele Klaus Iohannis a fost încântat de vizita la Casa Albă, ca și ziariștii din delegația română. Percepțiile se schimbă și pentru că faptele ne obligă să recunoaștem că România a avut de câștigat din politica Administrației Trump/-Pence la Marea Neagră.
Scrieţi în carte: „Donald Trump n-a atras admiraţia elitei intelectuale pentru că, în mare măsură, filosofia de viaţă a unui om de afaceri apreciază direct acţiunea şi mult mai puţin colocviile despre concepte abstracte“. Dumneavoastră sunteţi un intelectual. De ce îl admiraţi pe Donald Trump?
Respect orice om care îndrăznește să facă lucruri mărețe. Sunt intelectual, da, însă nimic nu mă împiedică să admir patronul unei firme de transporturi care rezolvă problema curieratului rapid într-o țară unde serviciile publice sunt catastrofale. Formația academică nu m-a împiedicat să dezvolt prietenii cu antreprenori, ingineri constructori sau dezvoltatori imobiliari. Îmi plac oamenii practici și admir cu precădere capacitatea oamenilor de afaceri de a transforma un tărâm netocmit și gol (cu alte cuvinte: maidanul) într-o grădină înfloritoare. Donald Trump e un ambițios constructor de case, nu vreun retor iscusit. Evident, viața lui Trump are lumini și umbre, dar nici biografiile intelectualilor moderni, de la Sartre la Chomsky, nu sunt vreun solfegiu angelic.
”Americanii s-au săturat de corectitudinea politică și m-aș bucura ca și europenii să redescopere frumusețea libertății de conștiință.“, Mihai Neamțu
Vorbiţi în carte despre America patrioţilor şi Europa frustraţilor. Nu e o raportare cam dură la europeni, la noi, în cele din urmă?
Cartea începe cu povestea reală a întâlnirii dintre un soldat yancheu și un student macaronar într-un tren din Elveția. Nu-mi plac generalizările, dar mi se pare că Europa Occidentală a uitat prea repede rolul providențial pe care America l-a avut după prăbușirea nazismului și a comunismului. Germania ignoră astăzi faptul că Procesul de la Nürnberg și Planul Marshall au provocat miracolul economic al anilor 1960. Franța nu mai cinstește așa cum se cuvine eroii trupelor anglo-americane din Normandia. Ascultați discursurile liderilor apuseni: Angela Merkel, Emmanuel Macron, Jean-Claude Juncker au un dinte împotriva Statelor Unite. Nu vi se pare? Evident, excepția o reprezintă Țările Baltice, Polonia și România. Sunt încântat de acest lucru.
Spuneţi că Donald Trump a fost alegerea Americii profunde. Ce înseamnă, de fapt, acest concept: America profundă?
Între momentul alegerii lui Barack Obama și cel al înfrângerii doamnei Hillary Clinton, Partidul Democrat a pierdut zece milioane de oameni. O asemenea hemoragie electorală n-are decât o explicație: ruptura totală între elita politicienilor multimilionari din Washington DC și clasa muncitoare, condamnată la stagnare și sărăcie, dar și iritată moral de ingineriile sociale și propaganda neo-marxiștilor din Administrația Obama/Clinton. America profundă o veți găsi în cluburile de muzică din Nashville, în bisericile din Arizona, pe schelele unor zgârie-nori din Miami sau la un rodeo din Texas. America liberal-progresistă o găsiți în redacțiile celor de la New York Times, CNN sau Huffington Post.
Cum vedeţi faptul că foarte mulţi dintre românii care locuiesc în America s-au exprimat public în favoarea lui Donald Trump? Nu e o contradicţie, având în vedere faptul că în campania electorală, dar şi prin primele acţiuni ca preşedinte al SUA, acesta s-a exprimat împotriva migraţiei?
Românii care au stat mai mult de cinci ani în SUA pot fi socotiți deja americani. Cei care au plecat din țara stăpânită de Nicolae Ceaușescu, Ion Iliescu și baronii partidelor de tranziție n-au trecut Oceanul Atlantic pentru a cere pomeni. Românii educați respectă principiul legalității și se bucură de protecția statului american printr-un sistem de vize care recunoaște meritele profesionale ale tuturor celor care aduc valoare adăugată. Românii din America au votat copleșitor în favoarea lui Donald Trump întrucât ei erau deja vaccinați împotriva socialismului. Migrația care exportă criminalitate enervează pe toată lumea. Să nu uităm că Hillary Clinton a pierdut votul din statul Florida, chiar dacă a promis o țară fără frontiere.
Cum trataţi în volumul „Fenomenul Trump“ acuzaţiile tot mai consistente cu privire la o posibilă intervenţie rusească în sistemul de vot american? Poate că fără această intervenţie Donald Trump nu ar mai fi ajuns preşedinte.
Intervenții sau interferențe din partea Rusiei au tot existat de-a lungul timpului, cel mai recent în Republica Moldova. America nu-i însă o țară bananieră. Întrebarea mea este: cum a contracarat Barack Obama încercările de obstrucție venite din partea lui Vladimir Putin? Fostul director al FBI, dl James Comey, a spus public, de cel puțin trei ori, că Donald Trump nu este sub nicio investigație federală. În contrast, Hillary Clinton a fost în vara anului 2016 sub investigația FBI pentru acuzația de încălcare a legii spionajului (Espionage Act, 1917). N-aș vrea să-l confundăm pe Donald Trump cu Igor Dodon: ar fi penibil, chiar ridicol. Toate politicile de până acum ale Administrației Trump/Pence au iritat Moscova, de la intervenția împotriva lui Bashar al-Assad până la menținerea sancțiunilor împotriva Rusiei sau propunerea de creștere a cheltuielilor militare cu până la 40% pentru flancul estic al NATO. Din acest motiv, românii, polonezii, estonienii sau letonienii se simt mai bine cu Trump decât cu Obama.
”Noutatea cărții «Fenomenul Trump» vine din analiza filozofiei antreprenoriale care a făcut dintr-un businessman de succes un foarte controversat președinte. În plus, cititorul român va descoperi elemente biografice inedite: istoria europeană a familiei Trump, relația lui Donald cu unii pastori creștini nonconvenționali (de exemplu, Norman Vincent Peale), prezentarea fără perdea a scandalurilor sexuale.“, Mihai Neamțu
Vorbiți în carte despre „contradicţiile lui Donald Trump“. La ce vă referiți?
Președintele Statelor Unite este un personaj inclasabil: un tip opulent, dar apropiat de taximetriști, oameni simpli sau creștini fără mulți bani; un proprietar de cazinouri, dar posesor al unei Biblii în traducere protestantă; un businessman cu investiții globale, dar îndârjit apărător al excepționalismului american. Donald Trump e un lider construit pentru a stârni contradicții. După triumful de la Casa Albă, milioane de oameni și-au curățat lista de prieteni pe Facebook. Tensiunea socială e reală, dar tocmai din acest motiv organizăm dezbateri de idei. Pe 3 iulie, ora 18.30, la Hotelul Hilton, vom dezbate „Fenomenul Trump“ împreună cu Ludovic Orban, Teodor Baconschi, Sabin Orcan, Radu Moraru. E nevoie să înțelegem cel mai spectaculos produs al democrației americane din ultimele patru decenii.
De ce aţi ales să includeţi în volum şi fotografii color din viaţa lui Donald Trump?
Mi-au plăcut fotografiile Getty care surprind evoluția lui Trump din copilărie până la momentul inaugurării din 20 ianuarie 2017. Am ales să le publicăm color pentru că viața lui Trump e… colorată!
Ultimul capitol al volumului se numeşte „Merry Christmas“. Ce aţi vrut să transmiteţi prin această alegere?
Într-un anumit sens, America profundă l-a ales pe Trump într-o încercare disperată de a restaura firescul lucrurilor. Înainte de 25 decembrie, a spune semenilor tăi „Crăciun fericit!“ este un gest de curtoazie și civilitate; e absurd să interzici o formulare religioasă doar pentru că un cuvânt (Christmas) evocă rădăcinile iudeo-creștine ale civilizației euro-atlan-tice. Americanii s-au săturat de corectitudinea politică și m-aș bucura ca și europenii să redescopere frumusețea libertății de conștiință. Nu există viață fără libertate sau fără demnitate.
CV-ul lui Mihai Neamțu
Mihai Neamțu este un autor conservator, filozof și intelectual public din Europa de Est. Născut în Transilvania, a primit diploma de masterat de la Universitatea Durham (Marea Britanie) și a obținut doctoratul în teologie la King’s College din Londra. A scris opt cărți despre politica conservatoare, creștinism și islam, precum și despre noile tendințe în cultura marxistă. Unele dintre articolele sale academice au fost publicate de Oxford University Press, Ashgate și Brepols. După ce a urmat studii postdoctorale la Centrul Internațional de Studenți Woodrow Wilson (Washington DC) și la Centrul Russell Kirk (Michigan), Mihai Neamțu a devenit una dintre cele mai proeminente voci ale tinerilor conservatori din Europa. A contribuit la evenimente academice organizate de Institutul Acton, Fondul Libertății, Forumul Antigua, Institutul Național de Revizuire, Fundația Konrad Adenauer și alte astfel de organisme. Majoritatea cărților sale apără valorile civilizației occidentale.
