Dacă nu ați mai venit în Mamaia în ultimii ani, vă va atrage atenția cu siguranță un lucru: numărul mare de clădiri care s-au construit între timp. Se construiește într-un ritm alert și continuu, atât pe partea cu marea, cât și pe cea cu lacul, unde exista în trecut foarte mult spațiu verde. Se construiesc atât hoteluri, cât și blocuri de locuințe, după ce fostul primar al Constanței Radu Mazăre a avut această idee, pe care spunea că o văzuse peste hotare.
A existat presiune investițională, iar noile imobile au apărut peste tot. Multe din blocuri sunt înghesuite, aproape lipite unul de altul. Investitorii construiau un imobil cu vedere la mare sau la lac, vindeau apartamentele bazându-se pe această vedere, apoi construiau în față un alt bloc.
Semnal de alarmă
Când construiești masiv, în detrimentul spațiilor verzi, există un revers al medaliei, pe care l-a dezvăluit, pentru „România liberă“, Nicolae Bucovală, președintele Asociației Patronale Mamaia, care deține hoteluri în aceas-tă staţiune și în Eforie. „Toți turiștii ne spun că a devenit o stațiune betonată. Ei pleacă din București și vor să vină să respire aer curat, aer salin, de mare. Din păcate, căldura încinge asfaltul, iar zonele verzi, vedeți și dumneavoastră, nu trebuie să vă spun eu, dispar pe zi ce trece. Mai mult decât atât, nu se respectă deloc norma europeană de 26 de metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor. Suntem într-o eroare totală, dacă se continuă așa probabil că vom închide cât de curând Mamaia“, a afirmat Nicolae Bucovală.
Acesta spune că, din rezervările la hotelurile pe care le deține, se observă că rezervările merg mai bine în Eforie decât în Mamaia. Concluzia sa: în aceste condiții, investitorii vor pleca pe capete din stațiune.
Lipsa spațiului verde, o nemulțumire constantă
Lipsa spațiului verde din stațiuni, în special din Mamaia, este o problemă ridicată de mult timp de hotelieri. Au făcut acest lucru și la începutul anului, în martie, la o întâlnire cu ministrul Turismului, Mircea Dobre, constănțean care cunoaște, dacă nu ca ministru, măcar ca localnic, realitățile acestea. Hotelierii au cerut, punctual, ca „PUZ-ul stațiunilor să respecte prevederile Directivei Europene care precizează că fiecare loc de cazare din stațiunile turistice să beneficieze de 26 mp de spații verzi“. L-am întrebat pe ministrul Turismului câte din stațiunile de pe litoralul românesc respectă aceste prevederi. „Trebuie să întrebați primăriile, pentru că aici nu am ce să vă spun“, a fost replica sa, într-o conferință de presă.
Constanța nu are un registru al spațiilor verzi
Mamaia face parte din Unitatea Administrativ-Teritorială Constanța. Municipiul Constanța nu are un registru al spațiilor verzi, deși legea este în vigoare din 2007. De-abia la finalul anului trecut primăria a demarat procedurile de licitație pentru întocmirea acestui registru. O hartă, de fapt, în care să fie cartografiate toate spațiile verzi,toți copacii și toate terenurile cu verdeață din oraș, din domeniul public și din cel privat.
După atribuirea contractului, întocmirea registrului va dura însă circa doi ani. Primarul Constanței, Decebal Făgădău, a declarat public faptul că acest registru nu a fost întocmit și din cauza restricțiilor financiare. Valoarea întocmirii sale este însă de numai 3,11 milioane lei fără TVA, în condițiile în care Constanța are un buget de 666 milioane lei, la care se adaugă un excedent de 231 milioane lei din anii precedenți.
Ce promitea PSD în campanie
În campania electorală, liderii social-democraţi din Constanța, partid ce deţine puterea în judeţ, promiteau că nu se mai distruge niciun metru pătrat de iarbă. „Mâine, dacă primarul PSD câștigă alegerile, de poimâine vă garantez eu că niciun metru pătrat de iarbă nu va mai fi defrișat. Aceasta este o promisiune“, a spus Gheorghe Donțu, secretar executiv al PSD Constanța, care a revenit în PSD după ce a condus, mai mulți ani, filiala locală a Partidului Ecologist Român. „Nu ne este rușine să spunem că nu va mai dispărea niciun metru pătrat de iarbă. Trebuie să reînființăm niște milioane de metri pătrați de iarbă“, a spus, în aceeași conferință, și președintele Organizației Județene a PSD Constanța, Felix Stroe. Decebal Făgădău, primarul Constanței, este președintele Organizației Municipale a PSD Constanța.
Cea mai mare reducere a spațiului verde la nivel național
Consiliul Județean Constanța a finalizat, anul trecut, planul pentru menținerea calității aerului la malul mării. În document se arată că județul a înregistrat cea mai mare reducere la nivel naţional a spațiului verde. Astfel, în anul 1993, județul de la malul mării ocupa locul al doilea la nivel naţional ca suprafață a spaţiului verde (1.329 ha) după Bucureşti (4.872 ha), dar la nivelul anului 2014, însă, este pe locul al cincilea (944 ha), înregistrând cea mai mare reducere la nivel naţional (cu circa 30%). În municipiul Constanţa, suprafaţa spaţiului verde era de 531 ha (în 1993), iar în 2014 era de 430 ha. În aprilie 2016, Biroul Ecologie Urbană din cadrul Primăriei Municipiului Constanţa a estimat că suprafaţa totală a spaţiilor/zonelor verzi este de 520 ha şi include: parcuri, fâşii stradale, spaţii verzi în zone rezidenţiale, alte zone verzi cu destinaţie publică.
PROBLEMĂ. Construcții neclasificate în zona Mamaia Nord
O altă problemă ridicată de președintele Asociației Patronale Mamaia, Nicolae Bucovală, în Consiliul Consultativ al Turismului, despre apartamentele din zona Mamaia Nord – Năvodari. „Acestea nu sunt în rețeaua hotelieră, nu sunt clasificate, nu sunt înregistrate la Ministerul Turismului“, spune Bucovală. Ele nu oferă oficial servicii turistice, nu au recepție și cameriste, dar de fapt aici se închiriază, de multe ori la negru, camere turiștilor. Astfel de construcții sunt necesare, spune Bucovală, există în toată Europa, dar au un regim bine stabilit. „Numai noi nu vrem să facem nimic“, a pus acesta punctul pe i.
CONSECINȚE. 120.000 de afecțiuni respiratorii cauzate de poluare
Cele mai frecvente afecțiuni respiratorii au fost cauzate, la nivelul judeţului Constanţa, de poluare, potrivit Direcției de Sănătate Publică Constanța. În perioada 2006 – 2015, numărul total al afecțiunilor respiratorii a variat între 117.827 şi 286.773 (122.951 în 2015, din care 72.831 în mediul urban). La un număr total de puțin peste 680.000 de locuitori, rezultă că unul din trei constănțeni suferă de afecțiuni cauzate de poluare. Printre cele mai frecvente sunt infecțiile căilor respiratorii superioare şi inferioare, faringite şi amigdalite acute, rinofaringite acute, bronșite şi bronșolite acute, laringite şi traheite acute.
