La Kiev, parlamentarii puterii şi cei ai opoziţiei s-au bătut în timpul şedinţei de ratificare a acordului cu Rusia. Preşedintele Legislativului a fost apărat de un zid format din umbrele. Parlamentul de la Kiev a ratificat ieri, într-o atmosferă haotică, acordul semnat săptămâna trecută de liderii rus şi ucrainean, care prelungeşte până în anul 2042 contractul prin care Flota rusă a Mării Negre poate staţiona în baza maritimă de la Sevastopol, în Peninsula Crimeea.
Şedinţa Radei Supreme ucrainene a degenerat în violenţe, pe fondul divergenţelor dintre putere şi opoziţie cu privire la viitorul strategic al ţării, aflată în continuare la întretăierea intereselor Rusiei şi Occidentului. Deputaţii opoziţiei din Blocul Iulia Timoşenko şi partidul Ucraina Noastră-Autoapărare, condus de fostul preşedinte Viktor Iuşcenko, au bombardat prezidiul cu ouă, preşedintele Radei, Volodimir Litvin, fiind apărat pe parcursul întregii şedinţe de umbrelele gărzilor de corp. Potrivit Kyiv Post, în tot acest timp, parlamentarii din diferite grupuri parlamentare s‑au angajat în lupte corp la corp, iar o persoană neidentificată a detonat una sau două grenade fumigene în sala de şedinţe. În ciuda atmosferei de asediu, ratificarea acordului cu Rusia a fost votată cu 236 de voturi, în condiţiile în care pentru aprobare erau suficiente 226.
Opoziţia ucraineană a promis însă că va anula acordul imediat ce va ajunge la putere. Fostul premier Iulia Timoşenko a apreciat că Ianukovici trebuie demis pentru trădarea intereselor naţionale şi a chemat ucrainenii să ia cu asalt Rada pe 11 mai, data viitoarei şedinţe parlamentare. Confruntarea din interiorul parlamentului a fost oglindită şi în stradă, unde circa 10.000 de simpatizanţi ai opoziţiei, dar şi membri ai unor mişcări de extremă dreapta au protestat faţă de decizia parlamentului. Pe lângă forţele de ordine desfăşurate în jurul Radei, militanţilor opoziţiei li s-a opus un grup de aproximativ 5.000 de susţinători ai puterii. Între timp, la Moscova, Duma de stat a ratificat acordul cu Ucraina, într-o atmosferă mult mai liniştită. 410 dintre cei 450 de deputaţi au aprobat documentul. În schimbul extinderii contractului de închiriere a bazei de la Sevastopol, Ucraina a obţinut un rabat de 30% la preţul gazului importat din Rusia. În bani, reducerea înseamnă o factură anuală cu 4 miliarde $ mai mică, care va degreva parţial bugetul de stat secătuit de criză.
Aflat luni la Kiev, unde a propus guvernului ucrainean proiecte extinse de cooperare în domeniile nuclear şi aeronautic, premierul rus, Vladimir Putin, a ţinut să sublinieze că preţul pentru baza de la Sevastopol este „exorbitant”. „De banii aştia, eu l-aş fi şi mâncat pe preşedinte (Ianukovici – n.n.)”, a glumit Putin în stilul său caracteristic, atrăgând atenţia că Rusia îşi putea construi mai multe baze cu banii din rabatul acordat Ucrainei. Putin a subliniat însă că Moscova a acceptat pentru a consolida cooperarea şi relaţia de încredere cu Kievul. Mai puţin glumeţ, ambasadorul rus la NATO, Dmitri Rogozin, a subliniat ieri cea mai importantă consecinţă a acordului din perspectiva Moscovei. Amintind că, pentru a intra în prima fază a tratativelor de aderare la NATO, o ţară trebuie să nu aibă baze militare străine pe teritoriul său, Rogozin a apreciat că „decizia de a prelungi prezenţa Flotei ruse a Mării Negre închide subiectul candidaturii Ucrainei la NATO”.
