Mogulul Gruia Stoica a fost trimis în judecată în doar două săptămâni de la reţinerea sa. Pe lângă viteza cu care s-a mişcat în cazul Gruia Stoica, DNA a deschis, după 1 februarie, şi alte anchete răsunătoare. Ele vizează mai mulţi baroni locali care păreau până acum imuni la problemele penale.
Omul de afaceri Gruia Stoica şi avocatul Doru Cătălin Boştină au fost trimişi ieri în judecată de procurorii DNA, în dosarul în care patronul Grampet Group (din care face parte şi Grup Feroviar Român – GFR) este acuzat că i-ar fi promis lui Boştină 3 milioane euro pentru a obţine un contract de peste 100 milioane euro.
Era vorba de o licitaţie organizată de Complexul Energetic Oltenia pentru transportul de cărbune, în competiţie aflându-se GFR, controlată de Gruia Stoica, şi CFR Marfă, companie de stat condusă de Dragoş Alexandru Drăghici. Procurorii au intrat pe fir în contextul în care mogulul Stoica ar fi încercat, prin intermediul avocatului Boştină, să afle de la directorul Drăghici preţul pe care îl oferea CFR Marfă.
Astfel că în 29 ianuarie, ziua în care fusese programată licitaţia, Gruia Stoica şi Doru Cătătlin Boştină au fost ridicaţi de DNA, li s-au prezentat acuzaţiile, au fost reţinuţi pentru 24 de ore, iar apoi li s-au eliberat mandate de arestare preventivă pentru 29 de zile. Tot atunci, Dragoş Alexandru Drăghici a făcut un atac cerebral, decedând pe 2 februarie la Spitalul Elias din Capitală.
Însă dincolo de modul în care Gruia a încercat să câştige această licitaţie, de conexiunile sale în mediul politic (vizibile şi cu ocazia tentativei de privatizare a CFR Marfă) şi dincolo de mizele financiare prinse în joc, reţine cel mai mult atenţia viteza-record cu care procurorii au finalizat dosarul.
Practic, trimiterea în judecată s-a produs în fix două săptămâni de la reţinerea celor doi. Şi peste toate astea, perioada în care filmul evenimentelor s-a derulat a fost profund marcată de dispute majore pe marginea intrării în vigoare a noilor Coduri – Penal şi de Procedură Penală.
O perioadă în care semnalele transmise magistraţilor de către factorul politic au curs în sensul descurajării luptei anticorupţie. Să ne amintim că amendamentele DNA, ale Înaltei Curţi sau ale CSM, ajunse la ministrul Justiţiei şi premierul României, au fost ignorate. A fost, nu în ultimul rând, o perioadă în care a devenit şi mai vizibilă intenţia unora de a forţa schimbări înainte de termen la vârful Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, respectiv DNA.
Deşi până acum ideea cu pricina nu s-a materializat, asemenea semnale pot inhiba lupta cu marea corupţie.
Din fericire, există indicii solide că instituţiile vitale pentru evoluţia justiţiei nu au cedat şi nici nu au ieşit timorate din coliziunea cu factorul politic, iar finalizarea-fulger a anchetei în cazul Gruia Stoica e o dovadă în acest sens.
Nici nu se poate spune că ar fi şi singura.
Două săptămâni, şase nume: Mazăre, Constantinescu, Cosma, Nicolescu, Nichita, Gheorghe Ştefan
Tot în această perioadă, procurorii DNA au deschis trei noi dosare pe numele primarului Radu Mazăre, l-au pus sub control judiciar pe şeful Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, au descins în Prahova controlată de familia şefului CJ Mircea Cosma şi fiul său, deputatul Vlad Cosma, şi au obţinut, graţie şi ANI, dar şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, demiterea lui Constantin Nicolescu din funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş. Această din urmă reuşită constituie, de altfel, o importantă premieră, fiind vorba de primul şef de CJ care îşi pierde mandatul din cauza conflictului de interese sesizat de ANI. Notaţi că toate evenimentele de mai sus – care au ca protagonişti lideri politici până acum imuni la orice anchetă – s-au petrecut după intrarea în vigoare a noilor Coduri, deci în mai puţin de două săptămâni.
Lor li se adaugă mai recentele descinderi ale DNA în curtea altor două figuri emblematice pentru “baronizarea” judeţelor.
Alaltăieri, la Piatra Neamţ – unde procurorii anchetează posibile acte de corupţie în primăria condusă de liderul PDL, Gheorghe Ştefan.
Iar ieri, la Iaşi – unde, la fel, sunt verificate contracte de 60 milioane euro, derulate de primăria condusă de Gheorghe Nichita (PSD).
Nu trebuie omis nici că în luna ianuarie, când disputa dintre politicieni şi magistraţi, pe marginea Codurilor, tindea spre punctul de fierbere, s-au consumat alte două momente de referinţă: condamnarea definitivă la închisoare cu executare a lui Adrian Năstase (6 ianuarie) şi a lui Relu Fenechiu (30 ianuarie).
Lista scurtă a baronilor cu probleme
Plenul Camerei Deputaţilor s-ar putea pronunţa până pe 20 februarie asupra cererii Ministerului Justiţiei de a fi încuviinţată arestarea preventivă a deputatului PSD Vlad Cosma, acuzat de trafic de influenţă, alături de tatăl său, preşedintele CJ Prahova, Mircea Cosma. Solicitarea MJ, împreună cu două volume de material probator însumând 420 de pagini, au fost trimise Comisiei juridice, urmând ca luni să fie şi audiat deputatul PSD. Teoretic, comisia ar trebui să întocmească un raport în trei zile, dar există posibilitatea prelungirii termenului în condiţiile în care deputaţii-jurişti vor să studieze dosarul primit. „Probabil, trebuie să ai ceva acolo ca să ceri arestarea preventivă, ca să încuviinţezi arestarea înseamnă că este o faptă deosebit de gravă care este de o periculozitate aparte“, a încercat să explice vicepreşedintele Comisiei juridice, deputatul PSD Ciprian Nica.
După întocmirea şi depunerea raportului de către deputaţii-jurişti, plenul Camerei are 5 zile termen pentru a se pronunţa prin vot.
Preşedintele CJ Prahova, Mircea Cosma, a fost dus ieri, la rândul său, cu ambulanţa la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde urma să fie judecată cererea procurorilor de arestare preventivă pentru fapte de corupţie.
Deputatul Vlad Cosma şi tatăl său, Mircea Cosma, şeful CJ Prahova, sunt urmăriţi penal pentru trafic de influenţă, fiind acuzaţi de DNA că ar fi cerut şi primit peste 4,4 milioane de lei de la reprezentanţii unor societăţi comerciale. În schimbul banilor, aceştia urmau să intervină astfel încât societăţile să obţină de la CJ Prahova lucrări şi servicii curente supraevaluate.
În apărarea celor doi social-democraţi a sărit ieri filiala PSD Constanţa, condusă de Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu. Printr-un comunicat, aceştia au apreciat că reţinerea lui Mircea Cosma este „abuzivă“ şi că DNA pune în aplicare „prigoană şi circ mediatic“ împotriva „celor mai importanţi lideri locali ai PSD“. Poziţia PSD Constanţa este cu atât mai interesantă cu cât Nicuşor Constantinescu este şi el urmărit penal, asemenea altor baroni locali.
Se măreşte plutonul baronilor locali care au probleme cu legea
Constantin Nicolescu, preşedintele CJ Argeş: a fost condamnat, în noiembrie 2013, la 3 ani şi 4 luni de închisoare cu executare în dosarul privind contractarea de fonduri Phare de 900.000 de euro pentru patru unităţi şcolare, cu acte false. Decizia nu este însă definitivă.
Nicuşor Constantinescu, preşedintele CJ Constanţa: este urmărit penal pentru şase infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice. Pe 15 ianuarie, a primit interdicţia de a părăsi ţara, dar i s-a acceptat ulterior să plece, temporar, pentru tratament în străinătate.
Liviu Dragnea, vicepremier, fost şef CJ Teleorman: DNA a început urmărirea penală împtriva sa pe 6 septembrie 2012, fiind acuzat că ar fi pus la punct un sistem naţional de influenţă prin care ar fi fraudat votul la referendumul din 2012 de demitere a preşedintelui Traian Băsescu. Pe 7 octombrie 2013, DNA anunţa trimiterea în judecată, alături de alte 74 de persoane.
Ion Prioteasa, preşedintele CJ Dolj: Pe 16 decembrie 2013, a fost înştiinţat de procurorii DNA că a fost începută urmărirea penală împotriva sa, într-un dosar în care sunt vizaţi funcţionari ai consiliului judeţean care ar fi intervenit pentru ca firme agreate să câştige unele licitaţii, în schimbul unor „comisioane“.
Marian Oprişan, preşedintele CJ Vrancea: A fost trimis în judecată pe 5 iunie 2006 în dosarul „Căprioara“, fiind acuzat de abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, fals şi uz de fals. Recent, i-a mai fost deschis un dosar penal, tot pentru abuz în serviciu, deoarece ar fi refuzat să pună în executare o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă.
Gheorghe Bunea Stancu, preşedintele CJ Brăila: A fost trimis în judecată, pe 11 ianuarie 2012, sub acuzaţia că s-ar fi folosit de funcţia pe care o deţine în partid pentru a finanţa ilegal campania electorală din 2009 a lui Mircea Geoană. Pe 20 noiembrie 2013, Judecătoria sector 1 l-a achitat, alături de Ioan Niculae, dar decizia nu este definitivă.
Florin Ţurcanu, preşedintele CJ Botoşani: A fost trimis în judecată la începutul anului 2011, fiind acuzat că, în calitate de preşedinte al filialei, ar fi folosit acte false pentru a da afară doi membri de partid, care şi-au pierdut astfel funcţiile deţinute în Consiliul Judeţean. Dosarul s-a întors la Judecătoria Botoşani după ce acesta nu a mai fost deputat.
Borboly Csaba, preşedintele CJ Harghita: A fost trimis în judecată, pe 16 septembrie, pentru două infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice, două infracţiuni de fals intelectual şi pentru denunţare calomnioasă. Alături de el au fost trimişi în judecată şi mai mulţi şefi de direcţie din Consiliul Judeţean.
Ioan Cindrea, preşedintele CJ Sibiu: A intrat în atenţia procurorilor ca urmare a unei acţiuni a Agenţiei Naţionale de Integritate, care l-a găsit ca fiind în conflict de interese, după ce şi-a angajat soţia la biroul parlamentar (în perioada când era deputat).
Preşedintele CJ Prahova, Mircea Cosma, este unul dintre cei mai influenţi baroni locali. El a fost reţinut şi dus la mandat pentru arestarea preventivă.
