UPDATE. Guvernul a aprobat, miercuri, legea torţionarilor, proiectul fiind trimis spre dezbatere în Parlament. Potrivit proiectului de lege, torţionarii condamnaţi definitiv pentru faptele comise în perioada 1945-1989 vor fi obligaţi să plătească despăgubiri între 25 şi 70% din venitul lunar victimelor lor, relateaza B1.ro.
De asemenea, durata plăţii a fost stabilită la cinci ani.
_ _ _ _ _
Ministerul Justiţiei propune o lege prin care 25% din veniturile “brutelor” din închisorile comuniste să se reţină într-un fond special pentru persoanele persecutate.
Ministerul Justiţiei a lansat în dezbatere publică un proiect de lege prin care persoanele condamnate definitiv pentru săvârşirea unor fapte împotriva persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată la data de 6 martie 1945 până pe 22 decembrie 1989 vor fi obligate să le plătească acestora despăgubiri.
Documentul propune instituirea, astfel, a unei sancţiuni în bani, complementară sancţiunii penale, care să fie plătită lunar de persoanele condamnate definitiv, „indiferent de forma de participaţie penală,pentru fapte care au avut ca urmare moartea, vătămarea corporală sau producerea unei dureri ori suferinţe puternice, fizice ori psihice persoanelor persecutate de regimul totalitar comunist”. Pentru aceasta, actul normativ prevede constituirea unui fond destinat special plăţii drepturilor cuvenite victimelor represiunii comuniste, fond ce va fi alimentat din sumele plătite de către foştii torţionari. “Despăgubirea se stabileşte de către instanţa de judecată, prin hotărârea de condamnare a persoanei vinovate. Prin hotărârea de condamnare instanţa de judecată stabileşte durata pentru care se dispune plata despăgubirii, precum şi cuantumul lunar al despăgubirii”, se arată într-un comunicat al Ministerului Justiţiei. Totuşi, durata pentru care se dispune plata despăgubirii nu poate fi mai mică de 2 ani, iar cuantumul lunar al despăgubirii nu poate fi mai mic de 25% din venitul lunar net al persoanei condamnate şi nici mai mare de 50% din acest venit. “Raţiunea instituirii unor limite (minimă şi maximă) este justificată, pe de o parte, de eliminarea posibilităţii stabilirii unor despăgubiri simbolice şi, pe de altă parte, de necesitatea asigurării unui minim de venituri pentru persoana condamnată. La stabilirea cuantumului despăgubirii şi a duratei măsurii, instanţa are în vedere criterii precum: fapta săvârşită, poziţia deţinută de persoana condamnată în aparatul de represiune al regimului totalitar comunist, amploarea activităţii acesteia, măsura în care prin activitatea desfăşurată de aceasta au fost lezate drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanelor”, susţin reprezentanţii ministerului.
Alexandru Vişinescu, primul pe listă
Prima persoană care ar putea fi vizată de această lege este Alexandru Vişinescu, fostul comandant al închisorii de la Râmnicu Sărat, unul dintre cele mai dure lagăre de muncă pentru disidenţii regimului comunist, unde a murit, printre alţii, liderul ţărănist Ion Mihalache. Împotriva acestuia a fost deschis în august un dosar pentru genocid, instrumentat de Parchetul General, primul de acest fel în ultimii 24 de ani. Alexandru Vişinescu, acum de 88 de ani, este acuzat că i-ar fi supus pe deţinuţii politici la bătăi şi alte violenţe, i-ar fi lipsit de hrană şi medicamente. Dacă va fi găsit vinovat, Vişinescu riscă închisoarea pe viaţă.
Totuşi, fondul de despăgubire destinat victimelor regimului comunist s-ar putea să nu fie prea mare. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a identificat deocamdată doar 35 de persoane bănuite a fi fost torţionari între 1945 şi 1989. Printre aceştia se numără şi Ioan Ficior, fostul comandant al coloniei de muncă de la Periprava, care într-un interviu exclusiv pentru România liberă şi-a susţinut nevinovăţia. „Dacă toate penitenciarele ar fi avut comandant ca Ficior nu se întâmpla nimic”, a afirmat acesta. „-Nu-mi place haosul. Când am ajuns la Periprava era haos. Mânca cine era mai puternic. Intrau pe geamuri şi luau mâncare. Care era mai puternic trăia mai bine. Am impus disciplina. Ăla care nu e atent la degetul dirijorului greşeşte, iar corul nostru nu mai cântă cum trebuie… Eu n-am bătut pe nimeni”, a povestit acesta. Împotriva lui Ion Ficior, acum la 85 de ani, nu a început, deocamdată, acţiunea penală.
