Dacă mai avea cineva vreun dubiu, declarațiile la cald ale candidaților calificați în turul doi l-au spulberat: principala miză a zilei de 16 noiembrie va fi chiar justiția. Iar dacă în cazul lui Klaus Iohannis suntem în stadiul promisiunilor încă neîncălcate, în cazul lui Victor Ponta lucrurile sunt demult evidente.
Cu ochii la cele aproape 10 procente obținute de Monica Macovei și Elena Udrea, candidatul PNL, Klaus Iohannis, nu a ratat momentul declarațiilor de după anunțarea exit-poll-urilor pentru a-i curta pe votanții celor două. Cel mai la îndemână mod și, evident, cu cel mai mare impact a fost raportarea la poate singurul element pe care îl au în comun proiectele politice ale fostelor colege din PDL: independența justiției și statul de drept.
„Eu sunt singurul candidat rămas în competiție care este dispus să garanteze independența justiției și statul de drept. Îi chem alături de mine pe toți românii care vor ca legea să fie lege, care nu vor să dea toată puterea în mâna unui singur partid“, a declarat Iohannis.
Tot la scurt timp după anunțarea rezultatelor exit-poll-urilor, premierul Victor Ponta a lăsat numărătoarea paralelă din Kiseleff pentru a merge la una din televiziunile aliate (Antena 3). Modul în care au decurs discuțiile acolo este, de asemenea, foarte relevant pentru ceea ce gândește prezidențiabilul PSD și pentru ce va urma. „Domnule Ponta, nu aveți nici o remușcare că ați numit-o pe Codruța Kövesi în fruntea DNA?“, „Domnule Ponta, chiar nu regretați când vedeți că arestările DNA sunt mai multe dintr-o singură tabără?“ sunt doar câteva din întrebările adresate lui Ponta de realizatorii aflați în platou, la pachet cu aprecieri de genul „DNA este nociv“. Iar răspunsurile premierului au fost departe de a sugera măcar vreo intenție de apărare a procurorilor anticorupție sau a bunului mers al justiției.
De altfel, nici nu ar fi fost credibil un discurs pro separația puterilor în stat și independența justiției, în condițiile în care Victor Ponta a dovedit, în calitate de șef al principalului partid din România și premier, că se situează de cealaltă parte a baricadei.
Proba dosarelor
Zeci de social-democrați, de la așa-numiții baroni locali până la lideri centrali, sunt vizați în dosare de corupție. Unele au vechime, chiar de 8-11 ani – vezi doar cazurile lui Marian Oprișan sau Sebastian Ghiță -, altele sunt mai „proaspete“. La ele se adaugă câteva zeci de cazuri de incompatibilitate sau conflict de interese, via Agenția Națională de Integritate, care amenință să-i lase fără mandate pe unii aleși locali ai PSD, UNPR sau PC.
În acest moment, există în Parlament nu mai puțin de patru cereri ale DNA în care sunt vizați – spre arestare preventivă sau urmărire penală – aleși ai USD (PSD+PC+UNPR), formulate în trei dosare: Ioan Adam (PSD) în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri, Ion Diniță (PC) în dosarul lui Aristotel Căncescu, Ecaterina Andronescu (PSD) și Șerban Mihăilescu (ex-PSD, acum UNPR) în dosarul Microsoft. De săptămâni bune, puterea face totul să întârzie luarea unei decizii în cazurile menționate, pentru a trece și turul doi al prezidențialelor și a nu mai exista constrângeri legate de imagine.
Pe lista urmăriților penali se numără și Ilie Sârbu, socrul premierului și liderul senatorilor PSD, în timp ce „eminența cenușie“ a partidului, Viorel Hrebenciuc, a ajuns în arest preventiv doar pentru că venea turul întâi al prezidențialelor (arestarea a fost posibilă după ce și-a dat demisia din Camera Deputaților, iar demisia a venit pentru a nu afecta imaginea PSD înainte de scrutin).
Iar numele menționate sunt doar câteva din lungul șir de social-democrați care speră ca Victor Ponta să ajungă la Palatul Cotroceni ca să facă o minune pentru ei.
Minunea s-ar putea înfăptui printr-o lege de grațiere și amnistie, printr-o dezincriminare a unor fapte de corupție, prin scoaterea demnitarilor din categoria funcționarilor publici sau prin alte mijloace la fel de inventive.
Remember: „Controlul politic asupra DNA“
Privind la avalanșa de nume grele care au căzut „victime“ ale justiției în ultimii doi ani, înțelegem din altă perspectivă ce vroia să zică Victor Ponta în 2011, când spunea „după ce luăm controlul politic asupra DNA“. La fel, privind la declarația lui Victor Ponta din ședința de guvern din 4 iulie 2013 (când i-a transmis directorului general al CFR Marfă că-i trimite „DNA-ul pe cap“), înțelegem cum gândește premierul aspirant la președinție că funcționează sistemul de justiție.
Nu în ultimul rând, să nu uităm o altă declarație a lui Victor Ponta, mai recentă, din 7 aprilie 2014: „Eu nu mă dezic nici de Adrian Duicu, nici de Prioteasa“. Era vorba, evident, de Adrian Duicu și Ion Prioteasa, amândoi urmăriți penal pentru fapte de corupție, iar candidatul Victor Ponta nu avea cum să se dezică de baronii care i-au asigurat duminică scoruri de peste 55%.
