Institutul pentru Politici Publice a solicitat, vineri, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în contextul cazului contractelor frauduloase de la RADET, să aloce resursele necesare pentru specializarea procurorilor în proceduri de cercetare specifice achiziţiilor publice.
IPP reclamă lipsa de orientare a autorităţilor spre creşterea transpareţei în ceea ce priveşte procesul de achiziţii.
“Cazul atribuirii de contracte frauduloase de către conducerea RADET Bucureşti unor firme de construcţii despre care presa vorbeşte astăzi în urma unor descinderi DNA, arată cât de vulnerabil la corupţie este sistemul de achiziţii publice din România, în pofida multiplelor modificări ale legislaţiei pe care le raportăm Comisiei Europene ca fiind rezultate remarcabile ale activităţii asidue de eficientizare în domeniu”, explică IPP în comunicat.
“În repetate rânduri în ultimii ani, IPP a atras atenţia Guvernelor, inclusiv actualului (care şi-a luat angajamentul creşterii transparenţei achiziţiilor publice) asupra consecinţelor tolerării abuzului asupra banilor din achiziţii. Dacă cineva ar fi avut disponibilitatea să urmărească cum acelaşi simplu produs standard cumpărat de o autoritate publică cu 1 RON este achiziţionat de altele cu până la 4-10 RON, ar fi văzut că România avea minim 2 miliarde de euro ‘în plus’ la dispoziţie anual, pentru plata bugetarilor şi pensiilor, iar deficitul ar fi fost cu siguranţă înlocuit cu creşterea economică”, se mai arată în document.
Institutul pentru Politici Publice subliniază, de asemenea, că Parlamentul urmează să discute modificarea legii achiziţiilor pentru secretizarea ofertelor şi contractelor.
“Reamintim că exact în aceste zile se discută în Parlament modificările la cadrul legal privind achiziţiile prin care ofertele şi anexele de achiziţii urmează a fi secretizare, invocându-se absolut bizar o aşa zisă ‘cerere’ a UE în această privinţă (pe care însă nu a văzut-o nimeni sub forma unui document oficial). Exemplul zilei de astăzi, în care există suspiciuni legate de unele contracte semnate de RADET cu firme de construcţii care au primit bani fără să fi efectuat niciun fel de lucrări, ne oferă în sine o explicaţie pentru care se doreşte ca acelora ce susţin din banii lor – prin taxe şi impozite – bugetele naţionale şi locale să le fie ascuns furtul prin achiziţii devenit aproape generalizat”, mai scrie IPP în comunicat.
În acest sens, IPP cere nu doar specualizarea procurorilor în domeniul procedurilor de cercetare specifice achiziţiilor publice, dar şi includerea achiziţiilor publice în lista zonelor expuse corupţiei.
“IPP cere conducerii DNA nu numai să aloce resurse pentru specializarea procurorilor în domeniul procedurilor de cercetare specifice achiziţiilor publice, dar şi să includă şi achiziţiile publice în lista zonelor de risc major expuse corupţiei asupra cărora ar trebui să îşi concentreze atenţia cu prioritate. Domeniul achiziţiilor publice constituie principala zonă de risc criminogen şi cu impactul cel mai mare: miza este de ordinul miliardelor de euro anual. Sperăm ca această temă să se regăsească inclusiv între priorităţile noului Procuror Şef al DNA ce urmează a fi desemnat”, se precizează în document.
Institutul pentru Politici Publice atrage atenţia, în plus, asupra necesitiăţii refacerii credibilităţii sistemului de achiziţii publice din România, vitală în mediul investiţiilor.
“Sistemul de achiziţii publice în România nu constituie o piaţă concurenţială, refacerea credibilităţii lui fiind vitală pentru atragerea investiţiilor străine către ţara noastră”, conchide IPP.
