Transilvania este împânzită cu mormintele luptătorilor anticomunişti, executaţi în stil mafiot de către securişti. „România Liberă” încearcă să reconstituie harta rezistenţei anticomuniste cu ajutorul acestor gropi.
Istoricii Marius Oprea şi Gheorghe Petrov sunt nişte personaje atipice pentru România. Într-o ţară în care jumătate din populaţie încă regretă regimul comunist şi în care Partidul Comunist Român a fost reînfiinţat de scurtă vreme, cei doi istorici au căpătat reputaţia unor adevăraţi „vânători de securişti”. Cei doi au reuşit să dezgroape zeci de partizani, care au luptat cu arma în mână împotriva comunismului şi care au fost împuşcaţi de Securitate. Descoperirile lor aruncă o nouă lumină asupra rezistenţei anticomuniste din România, care a fost mult mai dură şi mai dramatică decât credeau alţi istorici.
De asemenea, ei au descoperit foşti ofiţeri de Securitate care încă mai trăiesc. În mod paradoxal, aceştia au pensii mult mai mari şi un trai mult mai bun decât fostele lor victime care au supravieţuit regimului comunist. Vreme de mai mulţi ani, Marius Oprea, sprijinit de magistraţi precum procurorul militar din Cluj, Viorel Siserman, au încercat să obţină deschiderea unor anchete penale împotriva foştilor torţionari, sub acuzaţia de crime împotriva umanităţii. Până acum, însă, autorităţile judiciare române au refuzat deschiderea unor asemenea anchete, pe motiv că faptele s-au prescris. Cu toate acestea, procurorul Viorel Siserman spune că „privite individual, crimele securiştilor s-au prescris deja. Dacă le privim în ansamblu, ele reprezintă crime împotriva umanităţii, care nu se prescriu niciodată”.
Pe cont propriu
Marius Oprea a deţinut, de-a lungul timpului, diverse funcţii care i-au permis să pună în mişcare un întreg sistem de investigare a crimelor comunismului. El a făcut prima încercare în perioada 1997-2000, când era consilier al preşedintelui României, Emil Constantinescu. Însă eforturile sale au dat rezultate abia în perioada 2005-2008, când el a devenit consilier al premierului Călin Popescu-Tăriceanu. Acesta a decis crearea unui Institut pentru Investigarea Crimelor Comunismului din România, finanţat de Guvern. Marius Oprea a creat echipe de istorici specializaţi în arheologie contemporană, cu care a început să cutreiere munţii, în căutarea mormintelor luptătorilor anticomunişti. Din 2007 şi până în 2010, „vânătorii de securişti” au descoperit 13 morminte ale partizanilor. De asemenea, ei au săpat în Cimitirul Săracilor din Sighetu Marmaţiei.
Aici, au descoperit osemintele a 24 de deţinuţi politici, morţi în sinistra închisoare din nordul României, unde au fost închişi liderii PNŢ şi PNL, precum şi episcopii greco-catolici şi romano-catolici din România. Descoperirile lor au stârnit emoţii. Familiile victimelor comunismului au început să se adreseze în număr tot mai mare Institutului condus de Marius Oprea, pentru ca acesta să înceapă anchete oficiale. „Cel mai adesea, oamenii, urmaşii partizanilor anticomunişti, nu doreau răzbunare. Voiau doar să îi îngroape decent pe părinţii ori pe bunicii lor”, spune istoricul Gheorghe Petrov. Chiar dacă istoricii au descoperit tot mai multe morminte de partizani, Guvernul a decis reorganizarea Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului. În urma unui conflict cu premierul Emil Boc, Marius Oprea a fost demis. În locul său, a fost numit Vladimir Tismăneanu, cel care a condus comisia numită de preşedintele Traian Băsescu pentru studierea comunismului. Comisia condusă de Vladimir Tismăneanu a redactat un raport care a dus, în România, la condamnarea comunismului ca ideologie criminală. „Este vorba de o condamnare pur formală, fără efecte juridice”, a declarat Marius Oprea.
Însă el a refuzat să renunţe, cu atât mai mult cu cât Marius Oprea are reputaţia unui om încăpăţânat, care nu a renunţat la principiile sale nici măcar atunci, când, în ultimii ani ai regimului comunist, a fost arestat de Securitate. De un an, „vânătorii de securişti” lucrează pe cont propriu. Marius Oprea şi Gheorghe Petrov au fondat o organizaţie neguvernamentală numită „Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România”. Deşi nu are finanţare, acest Centru funcţionează, iar istoricii care lucrează gratis, acum, pentru acest Centru, au reuşit să mai identifice doi partizani anticomunişti. „Rudele decedaţilor plătesc transportul nostru, săteni generoşi ne cazează gratis ori lucrează gratis în cadrul săpăturilor noastre şi ne descurcăm cum putem”, spune Gheorghe Petrov.
Conflict agravat
Din partea Guvernului Român, reprezentanţii Centrului nu mai speră la nici un ajutor. Conflictul dintre istoricul Marius Oprea şi premierul Emil Boc s-a agravat, cu ocazia ultimei descoperiri, realizată acum câteva săptămâni, chiar în satul natal al premierului român. Echipa condusă de Marius Oprea şi Gheorghe Petrov a scos la lumină rămăşiţele pământeşti ale liderului rezistenţei anticomuniste din zonă, Teodor Şuşman. Acesta fusese primar al comunei Răchiţele în perioada interbelică, şi era deosebit de popular în zona Munţilor Apuseni. Însă Teodor Şuşman a fost demis din funcţia de primar de către comuniştii care au început persecuţiile împotriva lui. Noul primar comunist din Răchiţele era Suciu Paşcu, rudă a premierului Emil Boc.
Teodor Şuşman a fugit, împreună cu fiii şi cu nepoţii săi, în pădure, unde a început lupta armată împotriva comuniştilor. Printre alţii, el l-a executat pe noul primar, Suciu Paşcu. Pentru acest lucru, rudele lui Emil Boc nu l-au iertat niciodată. Atunci când Marius Oprea a început săpăturile, vărul premierului român, Toader Boc, care este preot ortodox în Răchiţele, a încercat să îi convingă pe istorici să renunţe la săpături. De altfel, ultimul membru al grupului de partizani condus de Teodor Şuşman, fiul său, Traian, a fost îngropat ieri. El rămăsese i nfirm în urma torturilor aplicate de Securitate. Tot anul acesta, „Vânătorii de securişti” au descoperit şi groapa a doi partizani, ucişi în Sântejude Vale, Ioan Moldovan şi Ionuţ Măhălean. De asemenea, ei au găsit locul unde a fost îngropat craniul partizanului Traian Ihuţ, ucis La Poduri, undeva în Apuseni, între Cluj şi Alba.
Locurile
Harta gropilor partizanilor include zone din Munţii Apuseni, Munţii Banatului, dar şi codrii Sălajului, Valea Someşului ori Satu Mare. Istoricii au dezgropat oseminte în Hălmăşău, Dealul Saşa – Poieni, satul Glodghileşti, Satu Mare, satul Nepos, satul Băieşti, comuna Teregova, comuna Sălciua, satul Dealul Capşei, Sântejude Vale, comuna Gălgău ori satul Răchiţele. Pe listă trebuie adăugat şi Cimitirul Săracilor din Sighetu Marmaţiei.
