Şefii de stat şi de guvern ai statelor UE s-a reunit ieri de urgenţă la Bruxelles, o convocare excepţională care reflectă gravitatea situaţiei generate de criza ucraineană. Parlamentul Crimeii a cerut alipirea de Rusia, cerere examinată de preşedintele rus. Observatorilor OSCE le-a fost blocată intrarea în Crimeea de către oameni înarmaţi, după ce, în ajun, trimisul special al ONU a fost ameninţat de persoane înarmate să părăsească Crimeea.
În timp ce oficialii UE se îndreptau spre Bruxelles, convocaţi pentru o reuniune de urgenţă consacrată Ucrainei, Parlamentul Crimeii a oferit o lovitură de teatru – a cerut în unanimitate alipirea de Rusia şi a anunţat un referendum-fulger în acest sens, pentru 16 martie. Cererea a fost examinată imediat de preşedintele rus, Vladimir Putin.
La Summitul extraordinar al UE de la Bruxelles – consacrat mijloacelor de ajutorare a Ucrainei şi mijloacelor de răspuns la agresiunea rusă în Crimeea – a fost recunoscută legitimitatea noului guvern ucrainean actual deşi este considerat un guvern de tranziţie înaintea alegerilor prevăzute a avea loc la 25 mai şi este contestat de Moscova. Europenii au confirmat un ajutor financiar de 11 miliarde euro şi au anunţat îngheţarea averilor ex-preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici şi a altor 17 personalităţi, între care fostul premier Mikola Azarov, considerate responsabile de violarea drepturilor omului şi de proasta gestionare a fondurilor publice în Ucraina.
Potrivit premierului francez, Jean-Marc Ayrault a precizat că liderii europeni nu vor anunţa joi sancţiuni contra Rusiei legate de Ucraina, dar preşedintele Hollande a cerut UE să exercite presiuni puternice asupra Rusiei pentru a face să scadă tensiunile şi să deschidă calea unor negocieri în criza ucraineană. Anturajul său a insistat însă că „logica este cea a unei ieşiri din criză, nu cea a sancţiunilor”. Cancelarul german, Angela Merkel, a avut discuţii telefonice cu preşedintele rus privind „scenarii” ce pot permite o „normalizare a situaţiei.
Obiectivul declarat al Summitului extraordinar este „dez-escaladarea” şi un diplomat de rang înalt a precizat că europenii nu au intenţia să propună sancţiuni economice efective „care ar putea fi utilizate de Putin pentru a justifica noi intervenţii armate”.
Siria, Georgia, Iran, sunt câteva exemple ale metodelor dictatorului de la Kremlin. Situaţia este suficient de ameninţătoare pentru europeni, care nu au însă obişnuinţa de a ajunge la o poziţie comună. Germania, Polonia şi Franţa s-au coordonat. Dar ţările limitrofe Ucrainei nu au aceleaşi puncte de vedere cu restul continentului. În absenţa unui semnal din partea lui Putin, Europa va păstra distanţa faţă de Rusia pe termen lung şi va încerca să-şi diversifice aprovizionarea cu gaz. Contractele comerciale cu Rusia vor fi reduse la minimum şi europenii se vor dezangaja progresiv de pe piaţa rusă.
Este evident că Europa celor 28 rămâne dependentă de gazul rusesc în pofida unei strategii de stocare şi de diversificare şi ieri la Bruxelles, şefii de stat şi de guverne ştiau că subiectul nu privea doar lupta pentru democraţie a unei ex-republici sovietice.
Vecinii Rusiei, îngrijoraţi
Statele Unite, care asigură supravegherea spaţiului aerian baltic în cadrul NATO, au decis trimiterea a şase avioane de vânătoare F-15 suplimentare, a anunţat ministrul lituanian al Apărării, Juozas Olekas. El a precizat că este vorba de un răspuns la „agresiunea Rusiei în Ucraina şi la intensificarea activităţii militare ruse în regiunea Kaliningrad”, enclava rusă dintre Lituania şi Polonia. Preşedinta Lituaniei, Dalia Gribauskaite, a afirmat că Rusia încearcă „rescrierea frontierelor din cel de-al doilea război mondial” în Ucraina şi că Europa nu este „întotdeauna capabilă să înţeleagă ce urmează”. „Trebuie să acţionăm imediat”, a declarat ea la sosirea la Summitul european extraordinar pe tema crizei din Ucraina. Chiar statele baltice – Estonia, Lituania şi Letonia – au devenit nervoase, deşi sunt la adăpostul aventurismului Rusiei în virtutea apartenenţei lor la NATO. Ministrul lituanian de Externe invocă articolul 4 al Tratatului Atlanticului de Nord, potrivit căruia NATO se va consulta de fiecare dată când unul din statele membre avertizează că îi sunt ameninţate integritatea teritorială, independenţa politică sau securitatea.
Declaraţia Moscovei că a intervenit în Ucraina pentru protejarea „cetăţenilor şi compatrioţilor” ruşi a trimis unde de şoc în fostele republici sovietice care deţin minorităţi etnice ruse. Justificarea Rusiei a intervenţiei este un „concept periculos”, a declarat Richard Fontaine, preşedintele Centrului american din Washington pentru o nouă securitate. „Având în vedere zecile de milioane de rusofoni ce trăiesc în străinătate, o astfel de doctrină este o ameninţare, alimentând tensiunile şi instabilitatea în numeroase state”.
Emisarul ONU în Crimeea, la Istanbul
Trimisul special al ONU în Ucraina, Robert Serry a ajuns miercuri seară la Istanbul, scurtând misiunea sa în Crimeea, peninsula ucraineană rusofonă, unde a fost ameninţat de miliţii pro-ruse, au anunţat surse turce. El a fost ameninţat de oameni înarmaţi când vizita o bază navală la Simferopol şi persoane neidentificate l-au ameninţat şi i-au ordonat să meargă la aeroport şi să părăsească Crimeea. A încercat să-şi ia maşina, dar era blocată şi a plecat pe jos spre hotel şi a telefonat pentru a relata evenimentul. De facto, Crimeea este controlată după 28 februarie de soldaţi înarmaţi, în uniforme identificate de populaţie şi ziarişti ca aparţinând forţelor ruse. Moscova dezminte şi vorbeşte despre grupuri de „auto-apărare” locale. Potrivit Washingtonului, „Rusia relatează poveşti false pentru a justifica actele sale ilegale în Ucraina”.
